Urgențe medicale pe timpul verii pot fi nenumărate, mai ales în ceea ce privește copiii, de aceea este indicat să știi la ce să te aștepți ca să poți să reacționezi prompt.
Recunosc cinstit că, în fiecare vară, m-am temut de anumite afecțiuni și accidente ce pot apărea în viața copiilor și am încercat să le evit pe cât posibil. Teama mea cea mare o reprezintă enterocolitele deoarece mi se par afecțiunile cele mai grele, cu cele mai urâte complicații și cu tratament îndelungat. Mai apoi, m-am temut de înțepăturile de insecte și de posibilitatea instalării șocului anafilactic, motiv pentru care m-am dus cu copiii la medic și am cerut să li se facă o analiză de sânge care să ateste dacă sunt sau nu alergici la veninul de viespe.
Apoi, toate celelalte urgențe, de la insolații, deshidratare sau înec mi s-au părut extrem de important de evitat și am încercat să fac o listă utilă și pentru voi, astfel încât să fiți mereu pe fază și să știți la ce să vă așteptați atunci când mergeți cu copiii în vacanță. Le-am prioritizat în ordinea importanței pe care o au ele în capul meu, deși, dacă stau bine să mă gândesc, toate sunt la fel de importante și necesită la fel de multă atenție.
1. Urgențe medicale vara: enterocolitele
Enterocolitele, de obicei sunt cauzate de un virus și se manifestă prin vărsături, diaree și stări febrile. Tratamentul uzual se traduce prin regim alimentar, anti termice, probiotice și anti vomitive. Există și enterocolite bacteriene al căror tratament trebuie să fie antibiotic.
Voma
Apare atunci când conținutul stomacului este forțat să urce pe gât și dat afară pe gură. Voma poate conduce la deshidratare, ale cărei semne sunt setea, lipsa urinării, urină închisă la culoare, gură uscată, ochi înfundați, plâns fără lacrimi, piele uscată. Voma poate fi cauzată de infecție virală; intoxicație alimentară; alergii la mâncare, intoleranță la produsele lactate; mâncarea care nu se „așează“ bine în stomac; medicația; răul de mare sau răul de mișcare; durerile de cap severe; legănarea copilului după ce a fost hrănit; chiar otrăvirea.
Dacă starea de vomă este cauzată de o infecție virală sau bacteriană, atunci poate fi contagioasă.
Diareea
Orice mamă care observă că sugarul ei are mai mult de patru, cinci scaune pe zi, de consistență apoasă, își va pune un mare semn de întrebare și va consulta imediat medicul pediatru. Acest lucru, cu atât mai mult cu cât copilul va avea dureri abdominale, greață și va afișa o lipsă acută a poftei de mâncare.
Boala diareică se caracterizează prin trei forme de gravitate: ușoară, medie și gravă. În ultimele două cazuri, copilul trebuie internat în spital, deoarece corpul lui se va deshidrata și are nevoie de o îngrijire specială.
Forma ușoară a bolii diareice se manifestă prin patru, cinci scaune pe zi, urât mirositoare, spumoase și cu dureri abdominale de intensitate mică sau medie. În acest caz copilul poate fi alimentat pe gură, neavând nevoie tratament cu perfuzii, care se face numai în spital. Important de menționat este faptul că tratamentul îl prescrie doar medicul pediatru, în niciun caz mama.
2. Urgențe medicale: Muşcăturile sau înţepăturile de insecte
Dacă observi că pe pielea copilului tău a apărut o umflătură neobișnuită sau o pată de roșeață, urmată de mâncărime, uită-te cu atenție după semnul unei înțepături. Reacțiile bebelușilor pot fi mult mai severe decât cele manifestate de copiii mai mari sau adulți. Pentru prevenirea înțepăturilor de insecte, în special vara, îmbracă-ți copilul astfel încât să aibă toată pielea acoperită, cu haine subțiri, din bumbac, atunci când ieșiți afară. Evitați zonele recunoscute pentru o mare densitate de țânțari pe metru cub de aer, precum pădurile sau deltele, nu folosi săpunuri sau loțiuni puternic mirositoare pentru pielea bebelușului (mirosurile puternice atrag insectele) sau loțiuni împotriva insectelor, dacă micuțul tău nu a împlinit vârsta de 2 ani (acestea conțin componente chimice care ar trebui ținute departe de pielea sensibilă a bebelușilor). Există, însă, produse care sunt indicate și copiilor cu vârsta mai mică de doi ani.
În cazul în care cel mic a fost înțepat de o insectă, indiferent cum și din ce specie, ar fi bine să ceri sfatul medicului pediatru care îți va recomanda cel mai bun tratament. Nu uita că, în cazul în care cel mic este alergic, o astfel de înțepătură poate duce la instalarea șocului anafilactic, o afecțiune foarte severă care trebuie tratată de urgență.
Un caz aparte îl reprezintă înțepătura de căpușă. Aceasta a creat o adevărată isterie națională după ce, în ultimul timp, s-au înmulțit alarmant cazurile de copii și adulți înțepați de căpușe. Cu toate că majoritatea înțepăturilor de căpușă nu sunt periculoase, aceste insecte sunt gazde ale multor agenți patogeni și ne pot transmite multe maladii infecțioase. Înțepătura de căpușă este responsabilă de apariția bolilor : Lyme, o infecție bacteriană produsă de Borellia Burgdorferi, cât și a febrei butunoasă, produsă de Rickettsia conorii (acestea sunt boli curabile dacă sunt diagnosticate și tratate la timp). Important de reținut este faptul că nu toate căpușele sunt infectate (aproximativ 25% sunt infectate). Riscul de a contacta aceste boli apare atunci când căpușa rămâne mai mult de 24 de ore pe pielea copilului. Specialiștii sunt de părere că riscul este de la minim spre nul dacă este depistată înainte de 24 de ore.
În general, tratamentul este pe bază de antibiotice. Însă, dacă tratamentul nu este administrat la timp și în mod corect, boala poate afecta diverse aparate și organe: articulațiile, ochii, inima , sistemul nervos. Căpușele se pot “aciua” în acele zone în care pielea este mai subțire: pielea capului, la nivelul gâtului, zonele de flexie (la subțiori sau în regiunea inghinală), pătrunzând sub piele și „sugând „sângele cu care se și alimentează.
Medicii atrag atenția că mușcătura de căpușă nu doare și, în multe cazuri, nici măcar nu se simte. Nici chiar purtarea pantalonilor lungi nu poate garanta protecție 100% împotriva acestor atacuri.
3. Urgențe medicale vara: Insolația
Insolația are efecte mult mai puternice în cazul în care se manifestă la copii și bătrâni. Gravitatea simptomatologiei cauzate de expunerea la soare este legată, în primul rând, de deshidratare, pierderi de săruri și de deteriorarea sistemului de termoreglare. Într-o primă etapa, pot apărea edeme de căldură, în special la nivelul mâinilor, picioarelor, scalpului sau erupții. Deși nu sunt grave, aceste simptome constituie un semnal de alarmă cu privire la o eventuală insolație.
Ulterior, dacă expunerea la temperatură ridicată continua, copilul devine palid, transpiră mult, se simte obosit, amețit, slăbit, se poate plânge de dureri de cap sau crampe musculare, îi este sete tot timpul, ba chiar i se face greață. Într-o fază mai avansată, temperatura corpului începe să crească, depășind 40-41 grade C, evidențiind astfel că sistemele termoreglatoare au cedat, starea generală se agravează treptat, cel mic poate deveni inconștient, cu status mental alterat, cu amețeli, confuzie, delir, chiar convulsii. Pielea devine uscată și fierbinte. Tensiunea arterială este inițial crescută, pentru ca apoi să se prăbușească, generând șoc.
Chiar dacă este vorba și de arsuri ale pielii, cel mai important în privința intervenției este scăderea edemului cerebral, astfel că primul lucru ce trebuie făcut este scoaterea pacientului de sub acțiunea razelor soarelui. Evident, este de dorit ca micuțul tău să nu se confrunte cu o astfel de problemă, dar dacă totuși aceasta intervine, este recomandat să îi aplici comprese cu apă rece la nivelul capului, eventual chiar gheață, dar nu direct pe piele, pentru că poate provoca degerături. După ce ai făcut prima intervenție pentru a-l stabiliza, este obligatoriu să mergi cu copilul la medic și în niciun caz nu trebuie să institui niciun tratament fără avizul specialistului. În mod clar, cea mai bună măsură de a scăpa de insolație este evident să o previi. Iar acest lucru se poate face dacă în acorzi o atenție sporită vestimentației și hidratării copiilor, iar la primele simptome de insolație ceri sfatul medicului. Dacă în intervalele cele mai însorite, adică în timpul amiezii, nu poți evita plimbările așa cum este indicat și ești obligată să mergi undeva cu copilul, el va trebui să aibă tot timpul capul acoperit, să fie îmbrăcat lejer și în culori deschise. Totodată se recomandă, consumul ridicat de lichide pentru a evita deshidratarea. Toate acestea sunt evident, valabile și pentru tine și restul familia tale.
4. Riscul de înec
Anual statisticile demonstrează că foarte mulți copii mor înecați și mereu spunem că nu ni se poate întâmpla nouă. I se poate întâmpla oricui pentru că o clipă de neatenție din partea părintelui îl poate costa viața copilului său. Cu apa nu este de glumit și de aceea specialiștii recomandă să nu ne lăsăm nici o secundă copiii nesupravegheați în preajma unei surse de apă, precum piscină sau mare. Dacă totuși copilul ajunge în apă este extrem de important să fie scos în primele secunde și să fie ajutat să respire acordându-i-se primul ajutor.
