Cinci greșeli pe care le faci, involuntar, în alimentația copilului

mama copil masa

Din dorința de a le oferi copiilor cât mai multe și să-i știm cu burta plină, facem, ca părinți, o serie de greșeli care îi pot costa pe cei mici sănătatea. Unele sunt moștenite de la propriii părinți, altele vin din lipsa timpului și a energiei pentru a găti sănătos pentru copii, iar alte erori sunt făcute, de fapt, de grădinițe/ școli/ bone și trecute cu vederea de către părinți.

Greșelile de alimentație din familie au efect atât pe termen scurt, cât, mai ales, pe termen lung. Copiii care astăzi sunt hrăniți neadecvat sunt adulții cu probleme de sănătate de mâine: cu afecțiuni cardiace, boli gastrointestinale, probleme cu greutatea etc. Specialiștii atenționează că, cu cât obiceiurile alimentare se corectează mai târziu, cu atât alimentele sănătoase vor fi mai greu de acceptat de către copii și tineri.

Iată cinci dintre greșelile frecvente pe care le fac involuntar părinții și care sunt alternativele sănătoase recomandate de specialiști:

1. Îi e poftă, dă-i să guste!

Orice proaspăt mămică, aflată în plin proces de diversificare a alimentației bebelușului, aude acest celebru îndemn. Iar odată ce cade în capcană, alimentația corectă a copilului poate fi compromisă. Îndemnul „dă-i să guste, că poftește” face ca bebeluși de 6-8 luni să ajungă să mănânce pâine goală în neștire, carne tocată amestecată cu grăsime, mezeluri, dulciuri etc – alimente pe care stomacul lor nu este pregătit să le digere și care provoacă tulburări greu de gestionat ulterior.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, un bebeluș trebuie să consume exclusiv lapte matern sau lapte praf până la șase luni, iar diversificarea se face în etape bine stabilite, cu alimente adecvate sistemului digestiv al celor mici și respectând regula următoare: fiecare aliment nou se introduce la trei zile după cel anterior, pentru a putea observa eventuale reacții alergice sau intoleranțe. De asemenea, o serie de alimente alergene se introduc în alimentație după unul sau chiar după doi ani: alune, căpșuni, miere, fructe de mare etc.

2. Pufuleți, biscuiți, covrigi între mese

Copiii din Japonia au parte de una dintre cele mai corecte alimentații din lume, iar unul dintre principiile respectate de familiile lor este acela de a nu le oferi mici gustări între mese. Astfel, când vine ora pentru a mânca, burțile lor sunt aproape goale, ceea ce îi ajută să accepte alimentele sănătoase. În România, multe familii le oferă în permanență celor mici ceva de ronțăit și, de cele mai multe ori, e vorba de gustări fără aport nutritiv, cu mult zahăr și calorii.

Un „Ghid de intervenție pentru alimentație sănătoasă și activitate fizică în grădinițe și școli”, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, îi sfătuiește pe părinți să elimine pur și simplu din casă produsele nesănătoase și să lase la îndemâna copilului fructe și legume proaspete pe care să le ofere atunci când cel mic cere ceva de ronțăit între mese. Un alt sfat prezent în ghidul citat este acela de a fi perseverenți: copiii pot avea nevoie să vadă un produs alimentar de 10-15 ori până să fie dispuși să îl încerce.

3. Notele sau faptele bune, recompensate cu o masă la fast-food

Chiar dacă nu își duc zilnic la fast-food copiii, ci doar la ocazii speciale, părinții le transmit, involuntar, mesajul că mâncarea de acest tip este acceptată și, mai mult, că este un premiu pe care îl primesc. Nu e de mirare că vor tânji după meniurile de tip fast-food, iar când vor crește și vor fi greu de controlat le vor alege în detrimentul celor sănătoase. În esență, mâncarea de la fast-food înseamnă mâncare fără valoare nutritivă, dar bogată în sare, zahăr, grăsimi, coloranți și, evident, calorii. Un studiu realizat de Universitatea din Bristol, Marea Britanie, a arătat că, pe lângă bolile care derivă din consumul acestor bombe calorice, copiii hrăniți cu alimente de tip fast- food vor avea un IQ mai redus și rezultate școlare mai proaste.

4. Meniuri zilnice și combinații nepotrivite de mâncăruri

În accepțiunea bunicilor și a părinților noștri, o masă bună se traducea în: felul 1 (supă sau ciorbă), felul 2 (combinația clasică de carne cu cartofi) și, eventual, o prăjiturică la desert. Pentru copiii noștri, trebuie, însă, să schimbăm perspectiva. Iată recomandările Institutului Național de Sănătate Publică privind alimentele care nu trebuie să lipsească din alimentația celor mici:

  • cereale: pâine, orez, paste făinoase, ca sursă principală de energie; alimentele integrale prezintă avantaje nutriționale care le fac de preferat sortimentelor rafinate;
  • carne, lactate, ouă – surse de proteine de înaltă calitate biologică; alternativ: legume în combinații care să asigure necesarul de aminoacizi esențiali;
  • lapte, iaurt și brânzeturi; acestea reprezintă o bună sursă de calciu; în cazul în care, din diferite motive, laptele și lactatele nu sunt incluse (de exemplu, regim vegetarian), alimentele din soia (și tofu) sunt o bună alternativă din punct de vedere al aportului de calciu;
  • carne și ulei de pește, gălbenuș, brânzeturi, ciuperci: surse naturale de vitamina D, dar și alimente din comerț cu adaos de vitamina D;
  • carne, ficat, pește, legume cu frunză verde și păstăioase (mazăre, fasole, linte): surse alimentare adecvate de fier;
  • legume și fructe ca surse de vitamine și minerale, inclusiv vitamina C, care contribuie, printre altele, la o bună absorbție a fierului.

5. Clasicul suc – nu categoric pentru cel din comerț!

În 2017, Academia Americană de Pediatrie a făcut o serie de precizări privind consumul de suc în rândul copiilor. Astfel, conform specialiștilor americani, sucul (chiar și cel natural, proaspăt stors), nu are ce căuta în alimentația copilului înainte de vârsta de un an. Apoi, în intervalul 1-4 ani, este permis consumul unei jumătăți de ceașcă de suc natural pe zi, deci o cantitate foarte mică. După 4 ani, limita crește la trei sferturi de ceașcă, iar după șase ani o ceașcă întreagă.

Deși fructele sunt sănătoase pentru copiii, ele conțin și o cantitate mare de zaharuri naturale, așa că nu trebuie să ne imaginăm că o cană mare de suc proaspăt, consumată zilnic, e sănătate curată. Mai degrabă, optați pentru fructul întreg, care conține și fibre și o cantitate mai mare de nutrienți, prezenți în pulpa fructelor.

Atenție la sucurile din comerț, pentru că acestea conțin zahăr adăugat și chimicale, care le fac nepotrivite pentru copii.

Acest articol face parte din campania Eat Like a Pro.  Aceasta este o inițiativă globală sprijinită de Beko și FC Barcelona, care vine în ajutorul părinților, pentru a-și învăta copiii despre beneficiile unei alimentații sănătoaseMai multe idei găsiți pe www.beko.ro/eatlikeapro.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație