Sindromul premenstrual. Ce este și ce ne facem cu el?

Raluca Dumitrică
sindromul premenstrual tulburare
Sindromul premenstrual este un cumul de tulburări emoționale şi fizice provocate de hormonii ce preced declanșarea ciclului lunar.
sindromul premenstrual femeie
Ce este și cum se tratează sindromul premenstrual

Ce simptome are și cum se poate trata sindromul premenstrual

Lună de lună, foarte multe femei se confruntă cu cel puţin un simptom neplăcut care prevesteşte o nouă menstruaţie şi trec printr-un amalgam de stări fizice şi emoţionale care le provoacă disconfort. Din pricina acestora, unele dintre aceste femei ajung să fie percepute de către cei din jur drept nişte fiinţe deloc simpatice, în preajma cărora nu e nicio bucurie să stai. Pentru ca aceste manifestări să fie mai bine înţelese, haideţi să vedem ce este sindromul premestrual şi cum se poate trata!

Ce cauze are sindromul premenstrual

Sindromul premenstrual este un cumul de tulburări emoționale şi fizice provocate de hormonii ce preced declanșarea ciclului lunar. Statisticile ne spun că 3 din 4 femei sunt afectate de sindromul premenstrual şi că simptomele se schimbă ca intensitate şi număr pe perioada anilor, în funcţie de anumiţi factori: debutul şi intensitatea activităţii sexuale, una sau mai multe sarcini, anumite maladii, stresul sau alţi factori care afectează sănătatea fizică şi psihică.

Ce simptome are sindromul premenstrual

Simptomele debutează cu aproximativ 10 zile înainte de menstruaţie şi diferă de la persoană la persoană. Unele dintre femei pot experimenta pachetul complet de tulburări, în timp ce altele se vor lovi doar de câteva dintre ele. Pe lista acestor semne care prevestesc menstruaţia se numără:

–    sânii cresc în volum şi devin dureroşi la atingere;
–    irascibilitate, tristețe şi stări de spirit oscilante şi chiar depresive;
–    constipaţie sau, dimpotrivă, diaree;
–    digestie lentă;
–    migrene;
–    o dorință crescută de a mânca dulciuri;
–    bufeuri;
–    scăderea libidoului;
–    insomnie;
–    retenţie de apă;
–    dureri musculare;
–    lipsă de concentare şi oboseală;
–    episoade de acnee;
–    transpiraţie abundentă.

Cum se tratează sindromul premenstrual

Pentru aceste simptome deranjante există câteva tratamente alopate, dar şi unele naturiste. În cazul primelor se recomandă de către medici, dar numai după o anamneză amănunţită a fiecărui caz în parte, administrarea de antiinflamatoare, contraceptive orale sau injectabile, precum şi a unor antidepresive uşoare.

Tratamentul naturist include consumarea unor ceaiuri sau tincturi din plante precum muguri de zmeur, chimen, salvie, păducel, muşeţel, ienupăr, mărar, roiniţă, coada şoricelului, sunătoare, cătină. Acestea se pot consuma ca atare sau îndulcite cu miere, substanţă care va ajuta la rândul său în combaterea neplăcerilor sindromului premenstrual.

Totodată, se va recomanda şi schimbarea stilului de viaţă şi al alimentaţiei. Se vor evita alimentele prea sărate şi alcoolul în cantităţi mari şi se vor consuma multe lichide şi plante verzi. Ca alimente ce vor ajuta în această situaţie se numără mult peşte, seminţe şi nuci, fructe şi legume şi cereale integrale. Pe lista substanţelor din meniul nostru zilnic şi care trebuie suplimentate se numără acizii graşi Omega 3, vitamina D şi aminoacidul 5-HTP care ajută la echilibrarea nivelului de serotonină. Sportul practicat cu regularitate este o altă recomandare, la fel cum este şi programul regulat de masă şi somn.

Când trebuie să ne îngrijorăm

În unele situaţii, femeile ajung să manifeste o formă extremă a sindromului premenstrual, denumită tulburare disforică premenstruală. Această tulburare afectează între 3% şi 8% din femeile aflate în perioada ciclurilor menstruale şi are ca simptome o stare de maximă nervozitate, dorinţa de izolare, depresia severă, episoade lacrimogene frecvente, pofte alimentare acute, sentimentul de pierdere a controlului şi chiar atacuri de panică.

Deşi nu există o metodă precisă de depistare în laborator sau vreun test care să diagnosticheze rapid şi clar acest sindrom, pentru identificarea sa este necesară o monitorizare atentă a perioadei pre şi post menstruale, într-un timp mai lung. În funcţie de gravitatea situaţiei, medicul poate decide administrarea unui tratament pe o perioadă de câteva luni până la câţiva ani.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa