Caracteristicile unui copil extrovertit şi cum ne purtăm cu el

Extroversiunea şi introversiunea sunt tipuri de personalitate descrise pentru prima dată de psihologul elveţian Carl Jung. Fiecare dintre noi prezintă trăsături din ambele categorii. Există însă o predispoziţie către unul din cele două tipuri, predispoziţie care este evidentă destul de devreme în viaţă.

Extrovertiţii sunt energizaţi de interacţiunile cu ceilalţi, în timp ce introvertiţii sunt secătuiţi de prea multă interacţiune şi preferă solitudinea.

Vino vineri, 23 iunie, la ora 18:30, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea cărții ”Cum să crești un copil energic”, de Mary Sheedy Kurcinka. Evenimentul va fi urmat de atelierul ”Cum să țin pasul cu copilul meu energic și independent”, unde vom vorbi cu invitații noștri: Corina Dobre, psiholog și psihoterapeut cognitiv-comportamental, și Marian Panait, lider cercetaș la Organizația Națională ”Cercetașii României”. Înscrierile se fac AICI.

Copiii extroverţi vorbesc în continuu

Un bebeluş extrovertit cere în braţe ca să poate vedea mai bine şi să poată interacţiona cu ceilalţi. Copiii extroverţi vorbesc în continuu, nefiind exclus să îşi epuizeze părinţii. Iar dacă au fraţi şi surori, există riscul ca aceştia să se simtă neglijaţi, pentru că fratele extrovertit captează toată atenţia părinţilor. Le plac interacţiunile, să se joace cu ceilalţi, învaţă foarte bine vorbind şi interacţionând cu alte persoane. Adolescenţii extrovertiţi sunt atraşi de grupurile de studiu, le place să explice şi să asculte explicaţiile altora.

De asemenea, sunt agitaţi, exuberanţi şi au nevoie de atenţie, gândesc vorbind, le place mai mult să vorbească decât să asculte, spun mereu ce gândesc şi ce simt, au nevoie de mişcare. Sunt energizaţi de activităţile de grup.

Ce nevoi au extrovertiţii

Mary Sheedy Kurcinka, în cartea “Cum să crești un copil energic”, arată că un copil extrovertit are nevoie de timp petrecut cu alţi oameni. Aceasta reprezintă sursa din care îşi ia energia. Pe el îl oboseşte liniştea şi singurătatea. De aceea, aceşti copii au nevoie de o viaţă extrem de activă. Este important însă ca părinţii să fie atenţi şi să nu le spraîncarce programul.

O persoană extrovertită are nevoie să socializeze pentru că socializarea o ajută să gândească. Practic, ea  gândeşte în timp ce vorbeşte. Un astfel de copil poate avea probleme la şcoală, deoarece este tentat să vorbească fără să i se fi dat cuvântul sau fără să fi ridicat mâna.

De asemenea, un extrovertit are nevoie să primească multe încurajări şi să i se spună ce treabă bună face. Nu are probleme cu încrederea lui de sine, pur şi simplu încurajările verbale, feedback-urile sunt o altă sursă de energie pentru el. Pentru a nu fi epuizaţi de cererile copilului de încurajare, părinţii îl pot învăţa pe cel mic să ceară feedback şi de la bunici, prieteni, profesori.

Ce activităţi îi plac unui copil extrovertit

Date fiind nevoile lui de socializare, un astfel de copil va fi pasionat să pună în scenă spectacole, teatru de păpuşi, scene de comedie. De asemenea, îi place să se adreseze unei audienţe sau să vorbească la microfon.

Jocurile, săriturile  şi sporturile în echipă, taberele, activităţile în diverse cluburi sunt printre preferatele unui copil extrovertit. Acesta este atras şi de actorie, dezbateri şi improvizaţie. Îi place să lucreze cu mâinile, adică să construiască şi să meşterească lucruri. Un extrovertit nu iubește rutina, are nevoie de varietate – să fie stimulat prin lucruri şi activităţi noi.

Ce e bine să faci şi ce e bine să nu faci în relaţie cu un copil extrovertit

Respectă-i nevoia de interacţiune şi asigură-i cadrul necesar pentru a avea contacte sociale cât mai multe şi cât mai variate. Poţi stabili întâlniri cu prietenii, vizite la rude, dar oferă-i copilului şi ocazia de a merge în spaţii publice, unde nu cunoaşte pe nimeni. Nu organiza însă prea mult timpul de socializare. Un extrovertit are mai degrabă nevoie de interaţiune liberă, nu de una structurată, organizată.

Un copil extrovertit este extrem de expresiv în a-şi reda propriile emoţii şi sentimente. De aceea este bine să îl asculţi şi să îi accepţi trăirile. Nu  îi cere să îi suprime emoţiile, sau să tacă sau, mai rău, nu îi spune că nu vrei să auzi ce simte.

Un copil extrovertit învaţă din experienţă. De aceea îi plac mai mult activităţile manuale, în care el face ceva, decât cele sedentare. Poţi să îl provoci la discuţii, jocuri cu întrebări, dialoguri. De asemenea, e bine să iei în calcul şi activităţi extracurriculare care să îi satisfacă nevoile senzoriale. Nu te aştepta însă ca micuţul să înveţe anumite lucruri doar pentru că i le spui.

Unui extrovertit îi plac interacţiunile sociale, dar poate petrece timp şi de unul singur. Poate asculta muzică, audio-book-uri sau poate practica un sport, de exemplu. Nu este cazul însă să îi pui restricţii, să stabileşti tu ce să facă şi să-i spui cum să îşi petrecă timpul de unul singur. Nu uita că timpul petrecut singur nu înseamnă neapărat timp petrecut în linişte.

ACEST ARTICOL ESTE SUSȚINUT DE LEGO® DUPLO®.

Intră în conversație