Caracteristicile unui copil introvertit – cum să ne purtăm cu el

Roxana Ristache

Cum recunoşti un copil introvertit? Cum e bine să te porţi cu un astfel de copil? Care este diferenţa dintre un copil introvertit şi unul timid? Sunt câteva dintre problemele puse în discuţie în cele ce urmează.

Introversiunea se referă la felul în care o persoană procesează informaţia şi modul în care se energizează.  Astfel, pentru un introvertit, timpul petrecut singur este o sursă de energie, ba chiar principala sursă de energie. Aproximativ unul din trei copii este introvertit. Se estimează că într-o familie de extrovertiţi există o persoană introvertită.

Copilul introvertit are nevoie de timp ca să îşi încarce bateriile, prea multe activităţi îl copleşesc

Ca bebeluş, nu prea agreează reuniunile de familie. În perioada şcolarităţii, de cele mai multe ori, îşi doreşte timp pentru el singur după şcoală, nu activităţi extracuriculare. Pe lângă timp, un copil introvertit are nevoie şi de spaţiu. El se energizează în linişte, într-un spaţiu al lui. Pentru acest copil spaţiul personal este foarte important. Mai trebuie spus că îi place să se joace singur. Interacţiunea cu persoane străine îi goleşte de energie. Iar dacă stă prea mult în preajma lor devine arţăgos.

De multe ori, un copil introvertit nu vorbeşte despre sine sau despre ce a făcut peste zi decât dacă este întrebat. Iar atunci vorbeşte cu greu. Mai mult ascultă şi observă decât vorbeşte.

În plus, are nevoie să fie încurajat. Apreciază în mod special cuvintele scrise şi le reciteşte în momentele lui de linişte.

Introvertit sau timid?

De multe ori, copiii introvertiţi sunt numiţi timizi. De fapt, este vorba despre o confuzie care se face şi care porneşte de la faptul că introvertiţii nu sunt prea vorbăreţi, mai ales cu străinii.

O persoană introvertită nu simte nevoia de foarte multe contacte sociale şi de aceea nu prea le iniţiază. Se simte secătuită de energie prin contactul cu ceilalţi, de aceea preferă să aibă foarte puţini prieteni, dar aceste prietenii sunt trainice şi de lungă durată. Mai mult, un introvertit se simte singur şi supra-stimulat în mulţime.

Pe de altă parte, o persoană timidă are nevoie de contacte sociale, dar nu le iniţiază. Dacă sunt iniţiate de altcineva le acceptă, cu drag. Timiditatea se referă mai degrabă la un soi de anxietate socială, se referă la lipsa de încredere în situaţiile care presupun interacţiune socială.

Ce nevoi are un copil introvertit şi ce activităţi îl atrag

Spre deosebire de extrovertiţi care sunt atraşi de activităţile care presupun exprimarea propriei personalităţi, introvertiţii sunt atraşi de activităţile care presupun auto-explorarea. Le place să scrie poveşti, să ţină jurnale, să deseneze şi să picteze, să citească, să se joace singuri, mai ales cu păpuşi sau figurine. Jocurile pe calculator, puzzle-urile şi jocurile de construit se află de asemenea printre preferinţele unui copil introvertit.

În schimb, nu îi place nici o activitate sau situaţie care îl suprastimulează. Este sensibil la zgomote, la mulţimi de persoane şi la prea multe activităţi care se desfăşoară în acelaşi timp. Dacă nu are timp pentru el să îşi încarce bateriile devine obosit, nervos, se poate plânge de dureri de cap sau de burtă.

Nu îi plac schimbările rapide sau să treacă prea repede de la o activitate la alta. Îi place independenţa lui şi este nefericit dacă situaţiile externe îi afectează această independenţă.

Ce e bine să faci şi ce nu în relaţie cu un copil introvertit

Introvertiţii au nevoie de timp să proceseze interacţiunile, activităţile, conversaţiile, emoţiile pe care le-au trăit peste zi. Pentru ei, a fi singur este o nevoie. De aceea, dacă micuţul tău este introvertit, poţi petrece timp alături de el, dar nu îl implica şi pe el. De exemplu, poţi citi o carte în aceeaşi cameră cu el. Nu insista să vorbească imediat ce ai observat o problemă. Are nevoie să îşi clarifice singur gândurile. E de preferat să îl întrebi cum a fost la şcoală după ce a petrecut ceva timp singur, nu imediat ce a ieşit pe poarta şcolii.

Dat fiind faptul că introvertiţilor nu le place să vorbească prea mult (cu atât mai puţin cu necunoscuţi), dacă o anumită persoană este importantă pentru copil, ajută-l să relaţioneze cu acea persoană. Nu îl numi „timid” şi nu îl forţa să vorbească dacă nu vrea.

Nu face greşeala de a presupune că totul e bine cu micuţul atâta timp cât nu se manifestă emoţional. Un copil introvertit o să aibă o răbufnire emoţională doar atunci când nu mai are loc să o ţină în interiorul lui.

Nu uita că preferă interacţiunile unu-la-unu, nu în grupuri mari de persoane. De aceea, e bine să încurajezi întâlnirile restrânse, cu un singur prieten. Organizează petreceri restrânse, intime. Ajută-ţi copilul să îşi facă câţiva prieteni foarte apropiaţi, nu o grămadă de cunoştinţe. Nu îl forţa să socializeze prea mult: cu cât întâlneşte mai multe persoane, cu atât îi este mai greu să facă faţă interacţiunilor şi să se bucure de ele.

Citește mai multe despre copiii introvertiți în cartea ”Cum să crești un copil energic”. Detalii AICI.

ACEST ARTICOL ESTE SUSȚINUT DE LEGO® DUPLO®.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa