Islanda știe care este secretul împotriva abuzului de droguri, alcool și țigări în rândul adolescenților

copii care se joaca

În Islanda, fumatul, consumul de alcool și de droguri au fost eradicate în rândul adolescenților de mai bine de 20 de ani. Emma Young a făcut o anchetă jurnalistică și a aflat cum această țară a reușit, trăgând un semnal de alarmă pentru restul populației globului.

Totul despre mame continuă seria de articole dedicate unor subiecte incitante și delicate legate de parenting, preluate de pe  www.mosaicscience.com, o platformă jurnalistică care explorează știința vieții în profunzime. Platfoma este susținută Wellcome Trust, fundație caritabilă globală dedicată îmbunătățirii sănătății.

Este puțin înainte de ora 3 într-o zi de vineri însorită, iar Laugardalur Park, de lângă centrul orașului Reykjavik, pare părăsit. Trece ocazional câte un adult, dar deși zona este înconjurată de apartamente, case și școli, nu se vede nici un copil.

Alături de mine sunt Gudberg Jonsson, un psiholog local și Harvey Milkman, un psiholog American care predă mare parte din an la Universitatea din Reyhjavik. Acum 20 de ani, spune Gudberg, adolescenții din Islanda erau catalogați drept cei mai mari consumatori de alcool din Europa. ”Nu puteai să mergi pe stradă vineri seara, deoarece nu te simțeai în siguranță. Erau grupuri mari de adolescenți ce-ți apărea în față beți”. Ne-am apropiat de o clădire mare apoi, despre care Gudberg a spus că este patinoarul acoperit din oraș.

Câteva minute mai devreme am trecut pe lângă alte două clădiri dedicate sporturilor precum badminton sau ping pong. În parc există și o pistă de atletism, o piscină geo termală și un teren de fotbal imens.

Tinerii nu pierd vremea la ora asta în parc, explică Gudberg, deoarece ei sunt la cursurile de afterschool, la cluburile de muzică, dans sau arte. Sau poate sunt la plimbare cu părinții.

Astăzi, Islanda se află în vârful topului pentru cel mai curat stil de viață în rândul adolescenților. Procentajul tinerilor de 15-16 ani care consumau băuturi alcoolice în cantități mari prin anii 1998 era undeva la 42%. Acesta a scăzut la 5% în anul 2016. Procentul celor care au consumat canabis a scăzut de la 17% la 7%, iar al celor care fumează zilnic a scăzut de la 23 la 3%.

Felul în care această țară a reușit să eradicheze aproape total consumul de substanțe interzise în rândul adolescenților este absolut admirabil.

„Acesta este cel mai remarcabil și profund studiu asupra stresului în viața adolescenților, pe care l-am văzut vreodată. Sunt impresionat de cât de bine funcționează”, spune Milkman.

Dacă ar fi adoptat și în alte țări, modelul din Islanda ar putea contribui la starea de sănătate fizică și psihică a milioane de copii.

„M-am aflat în mijlocul furtunii atunci când a apărut revoluția drogurilor”, explică Milkman. La începutul anilor 1970, când se afla în internship la un spital de psihiatrie din New York, „LSD apăruse deja și foarte mulți oameni fumau marijuana. Și exista mult interes legat de motivul pentru care omenii caută să consume anumite droguri”. Teza de doctorat al lui Milkman a concluzionat că oamenii aleg să consume heroină sau amfetamine în funcție de felul în care reușesc să-și gestioneze stresul. Utilizatorii de heroină vor să se simtă amorțiți, iar cei de amfetamină vor să confrunte situația în mod active.

După ce a publicat această lucrare, s-a regăsit în mijlocul unui grup de cercetători încercând să răspundă la întrebările: De ce oamenii încep să consume droguri? De ce continua? Când ajung la pragul de abuz? Când se opresc? Și când se reapucă?

„Orice copil de liceu ar putea răspunde la întrebarea de ce încep să consume droguri? Ei bine, există disponibilitate, le place să riște, suferă de o anumită alienare, poate chiar de depresie. Dar de ce continua? Am răspuns la asta abia după ce mi-am pus întrebarea legată de pragul abuzului. Pentru că după ce au avut prima experiență, știu cum e și repetă, iar abuzul vine când ei nici nu-și dau seama. Sau pot trece pragul abuzului chiar înainte de a consuma pentru prima data droguri, acesta fiind stilul lor de a face față abuzului”, a mai spus Milkman.

&

Ai încercat vreodată să bei alcool? Dacă da, Când ai băut ultima data alcool? Te-ai îmbătat vreodată? Ai încercat să fumezi? Dacă da, cât de des fumezi? Cât timp petreci cu părinții? Ai o relație apropiată cu părinții? În ce fel de activități îți place să te implicit?

Acestea au fost întrebările ce s-au pus unui număr foarte mare de adolescenți în cadrul unui studiu condus de Milkman.

În 1992, adolescenților de 14, 15 și 16 ani, din fiecare școală di  Islanda li s-au dat să completeze aceste chestionare. Procesul a fost repetat în 1995 și 1997.

Rezultatele au fost alarmante. La nivel național aproximativ 25% dintre adolescenți fumau zilnic, peste 40% se îmbătaseră măcar o data în ultima lună.

Când au săpat mai în profunzime, cercetătorii au putut să-și dea seama ce școli aveau probleme mai grave cu consumul de substanțe dăunătoare și care nu.

Analiza lor a scos la iveală clar diferențele dintre viețile copiilor care fumau, beau și consumau droguri și ale celor care nu abuzau de aceste substanțe.

Existau doar câțiva factori care acționau ca protector: participarea la activități organizate, în special cele sportive, de trei, patru ori pe săptămână, timpul total petrecut cu familia, sentimental că sunt protejați și iubiți la școală și faptul că nu erau lăsați să umble pe străzi seara târziu.

„La vremea aceea erau tot felul de programe de prevenție a consumului diferitelor substanțe”, spune Inga Dora, asistent al grupului de cercetători. „Majoritatea erau construite pe educație”. Copiii erau preveniți asupra pericolului consumului de alcool sau droguri, însă Milkman observase deja din SUA că aceste programe nu funcționau. „Voiam să venim cu o abordare diferită”.

Primarul din Reykjavik era de asemenea interesat de ceva nou, iar mulți părinți simțeau la fel, a adăugat Jon Sigfusson, alt membru al grupului de cercetători. Jon avea două fete adolescente la acea vreme și spune că „situația era gravă. Era evident că ceva trebuia făcut”.

Folosind datele și informațiile reieșite din cercetări, a fost elaborate un plan ce urma să fie introdus gradual. S-a numit „Tinerețe în Islanda”.

Legile au fost schimbate. Era ilegal să cumperi tutun dacă aveai vârsta sub 18 ani și alcool, dacă aveai mai puțin de 20 de ani, iar reclamele la alcool și tutun au fost interzise.

Legăturile dintre părinți și școală au fost întărite cu ajutorul organizațiilor parentale care, prin lege, trebuiau constituite în fiecare școală împreună cu specialistul școlii și cu reprezentanții părinților. Părinții au fost încurajați să petreacă timp de calitate cu copiii și să vorbească cu ei despre viața lor, să afle care le sunt prietenii și să-și țină copiii în case seara. A fost data și o lege ce interzicea copiilor între 13 și 16 ani să se afle afară pe stradă după ora 10 iarna și după miezul nopții vara. Funcționează și azi.

Organizațiile parentale din școli au luat tot felul de decizii, iar părinții le-au acceptat și le-au semnat: una dintre ele era aceea că minorii nu pot da petreceri nesupravegheați sau la care să se consume alcool.

Statul a acordat un buget mai mare investițiilor necesare pentru organizarea de evenimente sportive, culturale precum muzică, artă, dans și alte cluburi, pentru a le oferi copiilor alternative să facă parte dintr-un grup și să se simtă bine, în loc să consume alcool sau droguri.

Familiile cu venituri mici au primit ajutoare pentru a participa la astfel de cluburi.

Între 1997 și 2012, procentul copiilor între 15 și 16 ani care petreceau adesea timpul cu familia s-a dublat de la 23 la 46%, iar al celor care participau la activități organizate de cel puțin patru ori pe săptămână a crescut de la 24 la 42%. Între timp, consumul de substanțe periculoase a scăzut simțitor.

În Islanda, relația dintre populație și stat a permis adoptarea unui program eficient ce a dus la eradicarea fumatului, consumului de alcool și droguri în rândul adolescenților, iar acest process a apropiat familiile și i-a ajuta pe copii să fie mai sănătoși în toate felurile. Oare nici o altă țară nu are atâta răbdare și nu consider că beneficiile merită costurile?

Dacă ți s-a părut interesant acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație