Copilul în scaun auto. Ce greșeli fac părinții și cum pot fi evitate pentru a nu-și pune copiii în pericol

scaun auto

Începând cu sfârşitul lunii septembrie 2014, conducătorii auto care nu transportă copiii cu dispozitive de fixare în scaune speciale omologate vor suporta consecinţele legii. Amenda aplicată în acest caz este cuprinsă între 360 şi 450 lei, la care se adaugă 3 puncte de penalizare.

Informatii oferite cu sprijinul Chicco Romania

Deşi aceste prevederi existau şi înainte de modificarea OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prin Ordonanţa nr.21/01.09.2014, nu există posibilitatea ca şoferul să fie direct sancţionat pentru nerespectarea lor.

Poate vi se pare un mod rece şi prea “poliţienesc” felul în care pornește pledoaria pentru utilizarea scaunelor auto pentru copii, dar poate că atunci când începe să ne “usture la buzunar” parcă reflectăm mai bine asupra consecinţelor devastatoare ale “neutilizarii” unor astfel de sisteme de siguranţă. Principiul “mie nu mi se poate întâmpla” nu este unul sănătos, mai ales dacă este în pericol siguranța sau chiar viața copiilor noștri.
Haideţi să o luăm pas cu pas. Care sunt cele mai mari greşeli pe care le fac părinţii când îşi transportă copiii în autovehicul? Şi vom începe cu nouă modificare adusă legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice.

Când renunți la scaunul auto?

Din lege înţelegem (mai nou) că doar copiii având vârsta mai mică de 3 ani trebuie reţinuţi în scaune auto, iar ceilalţi (până în 12 ani sau având o înălţime de maximum 150 cm) trebuie asiguraţi în centurile de siguranţă ale maşinii. De ce oare în manualele autovehiculelor scrie negru pe alb că centurile sunt proiectate numai pentru adulţi? Raţionamentul este simplu şi tradus în termeni comuni înseamnă că centurile maşinii (în cazul unui copil) nu vor mai trece peste şolduri, ci peste abdomen, iar centura transversală va trece peste gâtul acestuia. În cazul unui impact, organele interne ale acestuia vor fi zdrobite, iar gâtul se va rupe. Aşa că iar ajungem la scaunele auto. În Uniunea Europeană, regulile sunt mult mai stricte în sensul că un copil având sub 135 cm trebuie reţinut în autovehicul cu ajutorul unui scaun auto, între 135 şi 150 cm se impune utilizarea unui înălţător care se prinde în centurile de siguranţă ale maşinii, iar peste 150 cm părintele este obligat să îşi asigure copilul cu centurile autovehiculului. Aşa că prima greşeală, ar fi să spunem DA utilizării centurilor de siguranţă ale autovehiculului în cazul unui copil având înălţimea sub 150 cm.

Utilizarea unui scaun auto “din când în când”

Sună ciudat, nu? Dar există părinţi care găsesc scuze precum: “merg până la colţul străzii” său “nu-i place să stea în scaun” sau “s-a plictisit copilul şi l-am luat puţin în braţe”. “Wrong approach” ar zice americanul. Statisticile spun că 40% dintre accidentele rutiere se petrec pe distanţe scurte.

Utilizarea unui scaun auto second hand

Donaţia făcută de o rudă sau un prieten sună a “economie la buget”. Greşit din nou. Nu ne gândim la buzunar când este în joc siguranţa puiului nostru. Sunt lucruri pe care nu le cunoşti despre acest scaun vechi. Astfel, există posibilitatea să facă parte dintr-un lot “rechemat”, chiar dacă vorbim şi despre un brand supercunoscut (se întâmplă şi la case mai mari). Se poate să fi fost implicat într-un accident şi, chiar dacă arată bine, poate prezenta vicii ascunse (deci nu mai este sigur) sau este mai vechi de 6 ani de la data producerii sale (da, acesta este termenul de expirare pentru scaunele auto) sau îi lipsesc anumite piese sau curelele sunt puţin deteriorate sau… său… Toate acesta reprezintă un atac la siguranţa copilului tău.

Scaunul auto nu este instalat în maşină în mod corect

Statisticile sunt înfiorătoare: 3 din 4 scaune auto nu sunt instalate în mod corect. De ce? Pentru că noi părinţii ne considerăm atoateştiutori şi ignorăm manualul de utilizare aruncându-l.


Nu securizam copilul în mod corect în scaunul auto. Iată câteva sfaturi utile (tot de prin manualele de utilizare):
– Prinde copilul în centurile scaunului, asigurându-te că acestea nu sunt răsucite.
– Tensionează centurile cât mai ferm de pieptul copilului (dar fără să îl deranjeze) şi ai grijă ca centură să nu îi treacă peste abdomen ci peste şolduri.
– Iată şi un truc: centurile sunt tensionate corect dacă nu vei reuşi să ciupeşti cu 2 degete materialul din care sun fabricate.

Utilizarea scaunului auto în maşină fără a-l securiza cu centurile acesteia

Să nu facem confuzie: un copil prins în centurile unui scaun auto, care la rândul său nu este prin în centurile autovehiculului, este a fel de expus ca un copil care nu ar utiliza vreodată vreun astfel de sistem de siguranţă.

În maşina îmi ţin copilul în braţe

Poate ni se pare mai sigur, dar să vedem ce zic specialiştii: “80% dintre accidentele mortale se petrec la viteze care depăşesc 80 km/oră. Forţa de impact pe care o resimte corpul unui copil de 10 kg la un accident produs la o viteză de 50 km/oră este de 300 kg forţa.” “No comments!” de data aceasta.

Aşezarea unui copil pe locul din dreapta şoferului

Cel mai sigur loc pentru un copil este într-un scaun auto omologat, adaptat vârstei şi greutăţii sale. Şi nu uita să dezactivezi airbag-urile laterale (dacă aveţi maşina full-option). Airbag-urile sunt concepute să reducă leziunile în cazul unui adult, dar în cazul unui copil pot afecta grav gâtul şi şi capul acestuia, mai ales în cazul scaunelor poziţionate în sens invers.

Schimbarea poziției față de direcția de mers

O altă greşeală frecvenţa este întoarcerea copilului cu faţa în sensul de mers al maşinii prea devreme. Copiii mici au centrul de greutate în zona capului (de aceea par a fi disproporţionaţi) şi gâtul fragil. În cazul unei coliziuni, capul copilului este proiectat în fata brusc şi în mod violent, rezultând grave leziuni ale coloanei vertebrale, până la cedarea acesteia.

Din scaun în înălțător

Mutarea copilului dintr-un scaun auto într-un înălţător mai devreme de vârstă de 3,5 sau 4 ani. Specialiştii spun că utilizarea unui înălţător se impune în cazul unui copil care are cel puţin 135 cm înălţime, din aceleaşi considerente evocate şi mai sus.
Şi lista poate continua. Dragostea faţă de copilul tău înseamnă protecţie. Şi a-l proteja este un alt mod în care îi poţi spune “te iubesc!”.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație