În funcție de momentul în care te afli, un test de sarcină negativ poate să însemne o mare ușurare sau dimpotrivă, o mare deziluzie. Ce e de făcut dacă ești în cea de-a doua situație?
În adolescență am făcut o singură dată un test de sarcină. La momentul respectiv, cele 5 minute cât am așteptat rezultatul mi s-au părut pe puțin 5 ore, iar faptul că a ieșit negativ parcă mi-a luat o piatra de pe inimă. În cele 5 minute mi-au trecut prin minte tot felul de imagini, inclusiv acelea în care i-aș fi spus mamei ca sunt însărcinată, scandalul monstru de după împărtășirea veștii și imaginea în care eu îmi făceam bagajul și plecam de acasă.
Când a venit momentul să am copii, adică mi-am dorit să devin mamă, după prima încercare mi-am umplut dulapul cu teste de sarcină. Evident că mi-am făcut testul chiar în ziua în care ar fi trebuit să-mi vină ciclul, căci nu am mai avut răbdare, și evident că a fost negativ. Prima deziluzie.
Am mai încercat și luna următoare, însă mi-a venit ciclul înainte de a face testul.
Deja în a treia lună de încercări eram ca o bombă cu ceas. Nu puteai să-mi spui nimic încurajator căci eu vedeam numai infertilitate în fața ochilor. Soțul meu încerca să-mi spună că acest stres poate fi dăunător și că nici el nu se simte bine în postura de donator de spermatozoizi. Dar aveai cu cine să te înțelegi? Îmi intrase în cap că eu nu pot face copii. Până atunci nu rămăsesem niciodată însărcinată nici măcar din greșeală și aveam o viață sexuală normală și regulată de mai bine de 10 ani. „Normală și regulată”, dar omiteam cuvântul „protejată”. La această replică spuneam mereu că nu există metode de contracepție 100% sigure, așa că trebuia să se fi întâmplat ceva până atunci. Recunosc, păream extrem de ignorantă și nu m-am trezit decât atunci când soțul meu m-a întrebat foarte serios: „Tu chiar așa ești sau te prefaci?”. A fost ca un duș cu apă rece când am realizat cât de departe am putut merge.
Fără stres și gânduri negative
Din ziua aceea, am încercat să țin pentru mine toate trăirile și gândurile negative ce îmi treceau prin cap. Am încercat să mă bucur de pasiunea conjugală și să privesc totul detașat, însă mintea mea era tot la rezultatul final: oare avea să-mi arate ceva diferit testul de sarcină?
Și fără să-i spun nimic soțului meu, îmi făceam în fiecare lună câte un test. Uneori plângeam, alteori mă gândeam la varianta adopției.
După aproape șase luni de încercări, s-a întâmplat că am avut o perioadă super agitată la serviciu, o lună haotică cu multe întâmplări și multe lucruri de organizat că am uitat și cum mă cheamă, darămite să mă mai gândesc la testul de sarcină. Astfel, fără să-mi dau seama că mi-a întârziat ciclul trei zile, într-o seară am simțit că mă dor sânii și mă simțeam mai obosită ca niciodată. Atunci m-am uitat brusc la dată și în următoarele două minute îmi făcusem deja testul de sarcină și așteptam rezultatul. Era pozitiv.
După experiența mea, vă pot da următoarele sfaturi:
1. Pentru că este complet adevărată afirmația conform căreia stresul are mare legătură cu fertilitatea, e important de știut că, cât te agiți mai mult, cu atât te apucă disperarea și vei avea mari deziluzii.
2. O stare de spirit pozitivă te va ține la distanță de un comportament nociv, care poate dăuna vieții tale sexuale. Bucură-te de intimitatea cuplului și, dacă medicul nu ți-a pus niciodată un diagnostic, înseamnă că mai devreme sau mai târziu vei rămâne însărcinată.
3. Găsește-ți un plan de rezervă care să te ajute să te relaxezi. Eu, atunci când îmi doresc ceva, mă gândesc la cea mai rea variantă. În cazul de față m-am gândit că nu pot avea copii. Am și găsit soluția iar ideea de a adopta un copil mă făcea la fel de fericită. De altfel, există cupluri care au adoptat, iar apoi la scurt timp au rămas „însărcinați”. Relaxarea și detașarea de subiect cred că sunt cei mai buni prieteni în astfel de cazuri.
