Alergiile alimentare si copiii. Simptome și factorii de risc

TOTUL DESPRE MAME

Alergiile alimentare sunt reactii de aparare ale sistemului imunitar fata de anumite alimente, mai precis fata de anumite proteine continute de acestea, care, in conditii normale, nu declanseaza aceste reactii in organism. Cele mai frecvente alergii alimentare ale copiilor sunt la lapte, oua, arahide (sau diverse tipuri de nuci), grau, peste, fructe, carne. In general, se considera ca in jur de 6-8% din totalul copiilor sufera de alergii (fata de 2% din populatia adulta), insa in tarile dezvoltate se observa o crestere a numarului de copii alergici. Spre exemplu, in Australia, statisticile arata ca 20% dintre copii sunt afectati de alergii. O mare parte a acestor alergii alimentare sunt in depasite dupa varsta de 3 ani in procent de pana la 85%.

Simptome

Copii au, de obicei, acelasi simptome ca si adultii. Unele reactii sunt imediate, altele sunt intarziate, insa, in general, veti observa:

  • eruptii in jurul gurii, nasului, ochilor, ce se pot extinde pe restul corpului (mai ales in alergiile la fructe si vegetale) si mancarimi
  • umflarea usoara a buzelor, a fetei, in general
  • secretii nazale abundente sau nas infundat
  • ochi inrositi si inlacrimati
  • gat iritat
  • greata
  • diaree sau constipatie
  • crampe
  • respiratie ingreunata
  •  voma

Alergiile pot declansa reactii severe care conduc la soc anafilactic si deces daca nu se intervine rapid. De aceea, daca observati ca respiratia copilului devine din ce in ce mai ingreunata intr-un ritm rapid, trebuie sa chemati ambulanta.

Teorii ale inmultirii cazurilor de alergie

Exista cateva teorii care incearca sa explice acest fenomen de crestere a incidentei alergiilor, mai ales in statele dezvoltate, insa niciuna nu a oferit date concludente pentru a fi verificata. Ele sunt insa suficient de interesante pentru a fi mentionate. O teorie sustine ca scaderea continutului de grasimi animale (unt, untura) si cresterea consumului de uleiuri vegetale (margarina, de exemplu) ar avea un rol potentator, deoarece aceste uleiuri vegetale stimuleaza producerea anticorpilor si, deci, o reactie exagerata a organismului nostru la alimente.

O alta teorie sustine ca scaderea consumului de fructe si vegetale care contin antioxidanti afecteaza prezenta alergiilor. Lipsa unui nivel satisfacator al antioxidantilor in copilarie afecteaza dezvoltarea sistemului imunitar si, deci, modul in care acesta ne apara.

A treia teorie mentionata se referea la reducerea nivelului vitaminei D in hrana. Aceasta se gaseste in pestele gras, carnea de vita, branza, oua sau poate fi produsa de piele prin expunere la soare, acesta teorie incarcind sa explice de ce exista o incidenta mai mare a alergiilor in zonele mai apropiate de Polul Nord decat in rest, unde expunerea la soare e mai mare.

Factori de risc ai alergiilor alimentare

Alergiile un fond genetic, daca in familie exista precedente, persoane care sa sufere la randul lor de alergii sau astm, atunci este o mai mare probabilitate ca bebelusul sau, mai tarziu, copilul sa dezvolte o alergie. De asemenea, s-a dovedit stiintific ca fumatul in timpul sarcinii sau in camera unde sta sau doarme copilul influenteaza declansarea alergiilor.

Alergia la lapte

Este, de obicei, confundata cu intoleranta la lapte. Alergia la lapte se refera la reactia sistemului imunitar la o proteina din lapte, iar intolerenta la dificultatea de a procesa o glucida continuta de lapte, lactoza. Acestea sunt tratate diferit de catre medici. Pentru bebelusi exista un tip de lapte praf specific fiecareia dintre ele.

Alergia la lapte este cea mai comuna dintre alergii, intre 2 si 7% dintre copii sunt afectati, insa 80% nu o mai au dupa varsta de 3 ani.

Atentie insa, aproape jumatate dintre copiii care au avut alergie la lapte este posibil sa dezvolte o alergie fata de altceva sau astm mai tarziu. Daca hraniti copilul cu biberonul, nu schimbati laptele pana nu discutati cu medicul. Un mit legat de tratarea alergiei la lapte este inlocuirea laptelui de vaca (pe care se bazeaza si laptele praf) cu lapte de capra (sau oaie), insa acesta din urma are proteine asemanatoare cu laptele de vaca, de aceea, copilul poate avea o reactie alergica si la acesta.

Alergia la arahide (sau diverse tipuri de nuci)

In general, reactia alergica este imediata, uneori doar prin contact fizic. Sunt afectati 2% dintre copii, mai predispusi fiind cei care au deja o alergie descoperita. Aceasta alergie este un tip de alergie in crestere in Statele Unite, spre exemplu, unde arahidele sunt prezente in mai multe produse alimentare. Problema pe care o pune acest tip de alergie este ca prezinta un risc mai mare de soc anafilactic. De aceea, copiii care cresc cu acest tip de alergie trebuie sa fie educati sa nu faca nicio abatere de la regula de e evita complet arahidele. Acest tip de alergie dispare in aproximativ 20% dintre copiii care sufera de pe urma ei.

Preventie

Din 2009, in Marea Britanie se considera ca evitarea alimentelor alergene, ca arahidele, in timpul sarcinii nu au condus la scaderea cazurilor de alergie printre copii, de aceea s-a renuntat la aceasta recomandare. Recomandarea actuala este aceea ca puteti consuma aceste alimente si in timpul sarcinii, si in timpul alaptarii.

Alaptarea pana la 4-6 luni (cel putin). S-a descoperit ca introducrea laptelui de vaca sau alimentelor solide inainte de 4 luni este un factor de risc al aparitiei eczemelor si alergiilor. Laptele matern ofera cea mai buna protectie importiva aparatiilor alergiilor, chiar si la copiii cu risc mare de a dezvolta alergii.

Nu mai exista restricii in ceea ce priveste introducerea alimentelor cu risc in dieta, insa se recomanda ca ele sa fie introduse dupa 6 luni, pe rand ,si in ritmul in care copilul este pregatit, astfel incat sa observati daca apare o reactie alergica.

Ce trebuie sa stie parintii:

Ca sa ii apara alergia, copilul trebuie sa fi fost expus la alimentul respectiv. Uneori simptomele apar repede, alteori cu intarzire. Este greu de pus un diagnostic de catre un parinte, de aceea trebuie sa va adresati medicului.

Nu trebuie sa va panicati, nu orice simptom inseamna alergie. Dupa datele din Marea Britanie, o treime din parinti scot diverse alimente din hrana copilului, crezand ca au un potential alergen, insa doar 2-3% dintre copii au aceste reactii la ele. Medicii avertizeaza parintii ca pot subnutri copiii, de aceea, asemenea masuri se iau doar la sfatul medicului.

In general, masura este scoatea din hrana copilului, pentru cativa ani, a alimentului ce declanseaza reactia alergica. Doar medicul specialist poate hotari daca expunerea in cantitati mici la alimentul respectiv este recomandabila.

Atentie la ingrediente si la felul in care, mai tarziu, ii invatati pe copii cum sa identifice produsele care contin alimentele la care sunt alergici. Arahidele pot fi intalnite pe etichete ca proteine vegetale hidrolizate, ouale ca albumina, spre exemplu. Atentie si la produsele care nu sunt preambalate, cum ar fi covrigii, produsele de patiserie, care nu au etichete cu lista de ingrediente. Uneori doar contactul fizic cu acestea este suficient sa declanseze reactia alergica, luati, deci, in considerare si ceea ce contin produse precum samponul copiilor, care pot avea in compozitie uleiuri din diverse nuci, spre exemplu.

Cei care au depasit anumite alergiile cand erau mici este posibil sa aiba alte alergii ca adulti.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa