Ce trebuie să conţină farfuria copilului?

farfuria-copilului-totul-despre-mame

Prin sfaturile de mai jos vei putea face ca farfuria copilului să fie mereu plină cu alimente sănătoase

Încă din primele zile de viaţă, alimentaţia copilului este unul dintre cele mai importante subiecte care îi preocupă pe părinţi, poate chiar cel mai important pentru mulţi dintre ei. Iar dacă în primele şase luni alăptarea exclusivă îi oferă bebeluşului tot ceea ce are nevoie, şi mamei un grad sporit de relaxare, odată cu începerea diversificării lucrurile se schimbă, chiar dacă laptele matern rămâne în continuare un aliment important pentru cel mic. Ce trebuie să mănânce copilaşul, cum şi cât, în ce combinaţii şi la ce ore, toate vin ca un şuvoi în mintea părinţilor. Pentru elucidarea acestor dileme, haideţi să vedem ce trebuie să conţină farfuria copilului!

Principiile alimentaţiei la copii

Un copil are nevoie de hrană sănătoasă, variată şi echilibrată, astfel încât vitaminele şi nutrienţii pe care îi conţin alimentele să îi ofere o dezvoltare cât mai bună fizică, dar şi psihică. Nu are nevoie de prea multă sare, iar zahăr ar trebui să mănânce cât mai puţin cu putinţă.

Meniul zilnic al copilului ar trebui să fie alcătuit din 40-45% carbohidraţi, 15-20% proteine şi cel mult 35% grăsimi, acestea fiind împărţite în 3 mese principale şi 2 gustări. Dacă vă îngrijorează procentul crescut de grăsimi, aflaţi că cei mici au mai multe nevoie de grăsimi decât adulţii, deoarece sunt în plină creştere, dar și pentru că sunt mari consumatori de energie. Pe lângă toate acestea, copiii au nevoie de foarte multe lichide, iar apa este sursa perfectă pentru hidratare, mereu, chiar şi în timpul mesei.

Copiii şi caloriile din farfurie

Deşi atunci când spunem calorii ne gândim la curele de slăbire ale adulţilor, aflaţi că şi copiii trebuie să consume un anumit număr de calorii pentru a avea o viaţă activă şi sănătoasă. Astfel, caloriile, calculate la un stil de viaţă sedentar, se ridică la aproximativ 900 la vârsta de 1 an, 1000 la 2-3 ani, între 1200-1400 pentru perioada 4-8 ani, de la 1600 la 1800 atunci cînd copilul are între 9 şi 13 ani şi între 1800 – 2200 de la 14 la 18 ani.

Pe de altă parte, repartiţia caloriilor ar trebui să fie următoarea:
• 25% din totalul caloriilor ar trebui sa fie furnizate de mic dejun (care să conţină lactate, cereale şi fructe proaspete);
• 30-35% din totalul caloriilor să fie repartizate mesei de prânz, care este de preferat să fie compusă din două feluri, respectiv dintr-o supă de legume şi un fel principal alcătuit din carne sau peşte cu garnitură de legume ori orez;
• gustarea de după-amiază să reprezinte 15% din totalul caloriilor şi să fie o gustare sănătoasă, de genul unui iaurt sau a unui fruct;
• iar la cină să ajungă în farfuria celui mic 25-30% din totalul caloriilor. Ideal ar fi ca masa de seară să fie compusă din peşte şi o salată drept garnitură sau o porţie uşoară de paste cu sos de legume şi brânză.

Ce punem în farfuria copilului

Aşadar, potrivit procentelor de mai sus, farfuria ar trebui sa conţină de cel puţin 4 ori pe săptămână grăsimi. O sursă bună de grăsimi este peştele gras (sardinele, macroul, somonul) care conţin acizi graşi esenţiali ce ajută extraordinar de mult la dezvoltarea creierului, dar şi la menţinerea perfectă a dezvoltării vizuale, fiind de folos copiilor care au dificultăţi de învăţare de genul dislexiei.

Fructele şi legumele trebuie să ocupe jumătate din farfuria zilnică a celui mic. Alegeţi-le cât mai variate din punct de vedere al culorii şi al gustului, ca să îi puteţi furniza copilului cât mai multe vitamine, fibre vitamine şi minerale care luptă cu cele mai temute boli, dar şi o sursă de carbohidraţi buni. Pentru a profita din plin de beneficiile lor, copiii trebuie să mănânce cel puţin 5 porţii de fructe şi legume pe zi.

La capitolul proteine, daţi-i copilului carne, lactate, ouă, dar şi proteine din leguminoase precum fasole şi mazăre şi din fructe de genul nucilor, alunelor, migdalelor. Nu uitaţi că un nivel insuficient de proteine poate să scadă rezistenţa la infecţii a organismului, dar şi că cea mai recomadată carne este cea roşie, sursă importantă şi de fier. Carnea ar trebuie să fie consumată de 4 ori pe săptămână. Totodată, lactatele şi brânzeturile sunt şi sursă de vitamine, minerale, calciu, dar şi de grăsimi bune. Necesarul de lactate şi branzeturi pe zi trebuie să fie de 3 porţii pe zi, ce pot consta într-un pahar cu lapte, un borcănaş de iaurt sau o felie de brânză ori caşcaval.

În ceea ce priveşte carbohidraţii, introduceţi în meniul zilnic orez brun, pâine şi paste realizate din cereale integrale, dar şi ovăz, năut, quinoa, porumb sau legume ce conţin amidon. Copiii cu vârsta între 1 şi 10 ani trebuie să mănânce aproximativ 5 porţii de carbohidraţi pe zi, aşa că variaţi aceste porţii oferind o feliuţă de pâine neagră, o garnitură de orez brun, un castronaş cu cereale integrale, un bol de piure de cartofi sau o salată de fasole şi năut.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație