Alimentele cu potenţial alergen se pot introduce din primul an de viață!

TOTUL DESPRE MAME
diversificarea alimentației la bebeluși copil mancand o capsuna
În ultimii 15 ani, diversificarea alimentației la bebeluși a trecut prin schimbări majore, bulversând multe mame şi iscând discuţii la tot pasul.

Diversificarea alimentației la bebeluși. Regulile diversificării s-au schimbat: când introducem în meniul bebeluşilor alimentele cu potenţial alergen?

Potrivit celor mai recente recomandări ale Academiei Americane de Pediatrie (AAP), alimentele cu potenţial alergen (de exemplu nuci, peşte, fructe de pădure, soia) pot fi oferite copiilor încă din primele luni de la începerea diversificăriiÎn ultimii 15 ani, diversificarea alimentației la bebeluși a trecut prin schimbări majore, bulversând multe mame şi iscând discuţii la tot pasul. Începând cu anul 2000, timp de ani de zile, părinţii au fost sfătuiţi de pediatri să amâne introducerea în alimentaţia copilului a alimentelor cu potenţial alergen, uneori până după vârsta de 1 an sau chiar după 2-3 ani, în cazul unor anumite tipuri de nuci. De altfel, pe internet se găsesc şi acum numeroase tabele care prezintă vârsta de la care pot fi introduse în meniul copiilor anumite alimente.

Diversificarea alimentației la bebeluși. Regulile diversificării s-au clătinat în 2008

În 2008 însă, Academia Americană de Pediatrie a anunţat că nu există suficiente argumente împotriva introducerii alimentelor cu potenţial alergen în primele luni de diversificare. Mai mult, reprezentanţii AAP susţineau că nu există dovezi cum că această amânare ar reduce riscul apariţiei unor alergii alimentare. Totuşi, organizaţia nu a dat şi alte detalii, cum ar fi cele legate de momentul optim pentru introducerea acestui tip de alimente. În plus, nici nu a comentat asupra unei posibile incidenţe crescute de alergii alimentare în cazul în care copilului i s-ar face cunoştinţă mai târziu cu aceste alimente.

Astfel, nu doar printre părinţi, ci şi printre medici s-a creat o confuzie generală. Nimeni nu ştia exact care este varianta pe care ar trebui să o aplice pentru ca diversificarea să nu creeze probleme. Unii medici îi sfătuiau în continuare pe părinţi să introducă alimentele cu potenţial alergen cât mai târziu în meniul copiilor, considerând că această variantă este mult mai sigură. Alţi medici considerau că, din contră, în acest caz, riscul ca bebeluşul să dezvolte alergii alimentare este mai mare. Deci, spuneau cei din a doua tabără, bebeluşului ar trebui să i se ofere încă de la începutul diversificării orice fruct, legumă, tip de nuci sau seminţe, singurele restricţii fiind albuşul de ou, sarea, zahărul şi mierea.

Cu alte cuvinte, în 2008, regulile diversificării deveniseră vagi, neclare şi discutabile, spre disperarea mamelor.

Diversificarea alimentației la bebeluși. În 2013, AAP a venit cu noi recomandări

În anii ce au urmat, mai multe studii au confirmat că oferirea întârziată a unor alimente cu potenţial alergen nu este justificată, deoarece nu protejează bebeluşul de bolile atopice (astm, rinită alergică, alergii alimentare). Astfel că, la începutul anului 2013, Academia Americană de Alergie, Astm şi Imunologie (AAAAI) şi Academia Americană de Pediatrie au anunţat un nou set de recomandări privind diversificarea alimentației la bebeluși. Concret, cele două organizaţii susţineau că, odată ce copilul a început diversificarea cu câteva alimente „sigure” (precum banane, mere, pere, morcovi, orez etc), părinţii îi pot oferi şi alimente ce prezintă un risc mai mare de alergii, cu menţiunea că aceste alimente trebuie introduse doar câte unul odată, cu pauză de cel puţin 48 de ore între ele.

De asemenea, reprezentanţii AAP au declarat că nu există suficiente dovezi pentru a susţine că restricţiile alimentare ale mamei în timpul sarcinii sau în timpul perioadei de alăptare joacă un rol semnificativ în prevenirea unor boli atopice la copil. Totuşi, în cazul bebeluşilor alăptaţi care suferă de dermatită atopică, ar putea exista o legătură cu alimentaţia mamei, dar e nevoie de mai multe date în acest sens pentru a stabili ceva clar.

Pe de altă parte, AAP a confirmat încă o dată că alăptarea bebeluşilor reduce riscul ca aceştia să dezvolte ulterior diverse boli atopice şi că diversificarea alimentației la bebeluși ar trebui începută în jurul vârstei de 6 luni, şi niciodată înainte de 4 luni.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI:
Diversificarea naturala cel mai bine pastrat secret al parintilor relaxati

Diversificarea alimentației la bebeluși. Recomandările nu se aplică copiilor cu boli atopice

Academia Americană de Pediatrie atrage atenţia că noile recomandări nu sunt valabile pentru copiii care prezintă un risc crescut de alergii alimentare sau care suferă deja de o boală atopică. În cazul lor, diversificarea trebuie făcută cu multă atenţie şi doar urmând sfatul pediatrului. În schimb, există dovezi că alăptarea exclusivă măcar în primele patru luni de viaţă scade incidenţa dermatitei atopice şi a alergiilor la laptele de vacă în primii doi ani de viaţă.

Diversificarea alimentației la bebeluși. Teorii privind creşterea numărului de copii alergici

În prezent, există medici care citează studii potrivit cărora introducerea mai devreme a unor alimente cu potenţial alergen ar preveni de fapt apariţia alergiilor. Teoria este că, în cazul în care copiii nu sunt expuşi suficient de devreme unor anumitor tipuri de alimente, sistemul lor imunitar le va trata ulterior ca substanţe străine şi le va ataca, dând astfel naştere unor alergii. Cu toate acestea, nu există încă suficient de multe date care să susţină clar această teorie.

O altă teorie care încearcă să explice numărul tot mai mare de copii cu diverse boli atopice face referire la expunerea tot mai scăzută a bebeluşilor la diverşi germeni, odată cu creşterea gradului de igienă.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa