Dr. Andreas Vythoulkas: „Vârsta este una dintre cele mai importante cauze ale infertilității”

Andreas Vythoulkas

La nivel mondial, unul din cinci cupluri riscă să prindă bătrânețea fără urmași. Nici românii nu fac excepție de la o astfel de statistică. Șansele unor astfel de cupluri sunt medicii și clinicile specializate în tratarea infertilității. Fără medicii potriviți, riscați să pierdeți ani prețioși.

Timpul nu este aliatul unui cuplu care nu poate avea copii. Anii pierduți pot compromite definitiv șansele de a deveni părinți. Medicina modernă oferă soluții, însă, la fel de importantă este și experiența medicilor în domeniu.

Doctorul Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, răspunde la întrebări importante legate de infertilitate.

Despre cauze şi soluţii ale infertilităţii

TDM: Care este vârstă ideală pentru a avea un copil din punct de vedere al femeii şi al sănătăţii ei şi a copilului (risc de malformaţii, prematuritate, probabilitate de a rămâne însărcinată fără efort)?
Dr. ANDREAS VYTHOULKAS: Din perspectiva femeii, vârstă ideală pentru a avea copii este între 18 şi 23 de ani. Sigur că în zilele noastre sunt foarte puţine femei care decid să aibă copii la această vârstă, dar, din punct de vedere al fertilităţii unei femei şi al sănătăţii ovocitelor ei, această este cea mai potrivită perioada. Între 23 şi 30 de ani are loc să îi spunem un uşor declin din punct de vedere al fertilităţii, între 30 şi 35 de ani lucrurile stagnează, iar apoi, după 35 de ani, scăderea fertilităţii se produce din ce în ce mai abrupt.

TDM: Ce riscuri implică o sarcină după 35-40 de ani? Cum pot fi depăşite astfel de riscuri?Dacă la 20 de ani, 80% dintre ovocitele unei femei sunt sănătoase şi 20% sunt purtătoare de malformaţii, după 35 de ani, acest proces se inversează. Şi această este o situaţie normală, aşa se întâmplă cu materialul genetic feminin o dată cu trecerea vârstei. De aceea, una dintre cele mai importante cauze pentru infertilitate este chiar vârsta. Riscurile pentru o sarcină după 35 de ani reprezintă, drept urmare, apariţia malformaţiilor la făt, ceea ce poate duce fie la o sarcină neviabilă şi la avort spontan, fie la malformaţii compatibile cu viaţă, dar totuşi malformaţii. O sarcină care are loc după 35 de ani trebuie monitorizată mai atent, există anumite teste care se pot face în timpul sarcinii pentru a depista dacă lucrurile sunt în regulă sau nu.

 TDM: Aţi declarat în interviuri mai vechi că o particularitate gravă pentru româncele care nu reuşesc să rămână însărcinate este că pierd ani importanţi căutând doctorul/doctorii potriviţi. Cum poate fi depăşită o astfel de situaţie?
Timpul nu este aliatul unui cuplu care nu poate avea copii. De aceea este important că partenerii să ştie că există specialişti în infertilitate, a căror menire este tocmai această, de a găsi diagnosticul corect, cauza pentru care cuplul nu poate avea copii şi de a institui cât mai degrabă tratamentul corect. Dacă mergem la ginecolog şi acesta nu ştie ce să recomande pentru că nu este infertilitatea specialitatea lui, da, pierdem timp. Acest lucru, dublat de faptul că unele cupluri abia încep să încerce să aibe copii după 35 de ani, duce în cele din urmă la un eşec total – pentru unii poate fi prea târziu să obţină o sarcină.

 TDM: Ce părere aveţi de conservarea ovocitelor pentru perioade lungi de timp, până când se ia decizia venirii pe lume a copilului? Implică riscuri? În ce condiţii o recomandaţi?
Conservarea ovocitelor este chiar necesară în anumite situaţii. Când, de pildă, pacienta se confruntă cu o patologie sau o intervenţie în urmă căreia este clar că nu va mai putea avea copii, este de preferat să conserve ovocitele. Nu există riscuri mari ale acestei proceduri, probleme mici pot apărea numai la dezgheţarea lor, lucru care nu se întâmplă însă dacă laboratorul clinicii este foarte performant.

 TDM: Care sunt problemele de fertilitate depistate la bărbaţi care împiedică o sarcină? Există o particularitate a bărbaţilor români la acest capitol?
Cele mai frecvente probleme depistate la bărbaţi sunt anomalii ale spermei. Fie că vorbim despre numărul spermatozoizilor, fie că vorbim despre mobilitatea acestora. Nu există o particularitate a românilor în acest sens, doar că bărbaţii sunt uneori mai reticenţi decât femeile să facă analize pentru depistarea problemelor de fertilitate. Şi asta în condiţiile în care spermograma este cea mai uşoară analiză care se recomandă cuplului. Un stil de viaţă echilibrat îi poate ajuta pe bărbaţi să depăşească unele mici probleme pe care le pot avea la materialul genetic.

TDM: Statisicile arată că asistenţa medicală precară din secţiile de obstetrică-ginecologie duce la naşterea multor copii cu probleme (tetrapareză spastică în special etc). În aceste condiţii, multe femei preferă naşterea cezariană. Cum ar putea fi întors un astfel de curent contra naşterilor naturale? Ce riscuri are cezariană făcută fără a fi neapărat o indicaţie medicală, ci o preferinţă?
Este bine de ştiut că cezariana este o operaţie majoră şi, ca orice astfel de intervenţie, ea implică nişte riscuri. Apoi, pacienta cu operaţie de cezariană se reface mai greu decât cea care a născut natural. O mai bună informare şi o implicare corectă a tuturor părţilor ar putea întoarce curentul celor care preferă cezariană în favoarea celor care preferă naşterea naturală.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație