De ce aleg unele mame să-şi mănânce placenta?

Consumul de placentă: modă, excentricitate sau panaceu postpartum? De ce aleg unele mame să-şi mănânce placenta?

Atenţie, următorul text nu este pentru oricine. Este greu de digerat şi mai mult ca sigur că va stârni repulsie şi controverse, dar asta nu face mai puţin adevărat faptul că unele femei chiar aleg să-şi mănânce placenta.

Pe ce se bazează însă această decizie şi ce speră să obţină prin această practică excentrică? Haideți să aflăm!

Placenta. Poţi să nu vezi niciodată cum arată. Dar poţi şi să arunci o privire scurtă, pentru a-ţi hrăni curiozitatea. Sau, apropo de hrănit, o poţi păstra pentru a o usca şi pune în capsule. Sau pentru a o prăji împreună cu puţină ceapă. Deşi unele persoane spun că este mai sănătoasă crudă. Ţi se pare că bat câmpii? Ai răbdare!

Citește și: Placentă la micul dejun

Pe scurt, despre placentă

Placentofagia este întâlnită la toate mamiferele. Sau la aproape toate. Iar mai nou, pare să se răspândească şi printre mame. Printre mamele de oameni, adică. Promovată de unele celebrităţi precum January Jones, gemenele Tia and Tamera Mowry sau Alicia Silverstone, dar şi de diverse site-uri „specializate”, placentofagia a stârnit interesul multor mame, din întreaga lume. Deşi majoritatea au rămas probabil doar cu interesul, fără partea cu mâncatul.

Dar, mai întâi, ce este placenta? Este un organ cărnos care se formează în timpul sarcinii, fiind de altfel primul organ care apare în corpul mamei, chiar înainte de cele ale copilului. Are rolul de a conecta mama cu fătul, oferindu-i acestuia din urmă substanţele nutritive de care are nevoie şi protejându-l de o bună parte dintre cele nocive. Placenta are o formă aproximativ circulară, cu un diametru cuprins între 18-23 cm şi o grosime de 3-6 cm. Greutatea ei depinde de greutatea fătului, dar o medie ar fi de 500 g.

Argumente pentru placentofagie

Cei (sau, mai bine spus, cele) care sprijină placentofagia susţin că mâncatul propriei placente îi dă mamei un plus de energie după naştere, creşte cantitatea de lapte matern, creşte imunitatea şi scade riscul instalării despresiei postpartum, datorită faptului că echilibrează nivelurile hormonale. De asemenea, placenta conţine, pe lângă proteine şi grăsimi, şi vitamine şi minerale precum fier, B6 sau B12.

Iar adepţii placentofagiei mai vin cu un argument. Ei susţin că placenta conţine o cantitate mare de CRH, un hormon eliberator al cotricotropinei, care reduce stresul. În mod natural, CRH este secretat de hipotalamus. Însă, în ultimul trimestru de sarcină, placenta secretă cantităţi atât de mari de CRH încât nivelul secretat de hipotalamus se reduce simţitor. Odată cu eliminarea placentei, hipotalamusului îi ia ceva timp pentru a reveni la producţia optimă de CRH, din această cauză apărând şi tristeţea postpartum, cunoscută drept baby blues, sau mult mai grava sa rudă, depresia postpartum.

Totuși, nu există dovezi clare care să susțină consumul de placentă

În ciuda argumentelor de mai sus, nimeni nu-ţi poate totuşi garanta că te vei simţi mai bine dacă îţi mănânci placenta după naştere. Iar asta deoarece, până în prezent, există foarte puține studii ştiinţifice (și prea puțin concludente) privind beneficiile placentofagiei.

Unul dintre cele mai recente studii (publicat în iunie 2015) este cel al unei echipe de la Universitatea Northwestern, care a revizuit cele mai populare 10 astfel de cercetări (4 realizate pe oameni, 6 pe animale), în încercarea de a afla care este adevărul din spatele acestei practici. Iar concluzia lor a fost că nu există nicio dovadă potrivit căreia mâncatul placentei ar oferi vreun beneficiu real pentru mamă.

„Nu există niciun studiu realizat pe oameni care să fie bazat pe standardele ştiinţifice actuale şi care să arate vreun efect asupra oamenilor al placentofagiei”, concluzionează autorii studiului. Dr. Crystal Clark, co-autor al studiului şi profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Northwestern, a explicat că ideea acestei cercetări a apărut după ce una dintre pacientele sale a întrebat-o dacă consumul propriei placente ar interacţiona negativ cu medicamentele antidepresive pe care le lua.

În ceea ce priveşte rezultatele studiilor pe şoareci, majoritatea cercetătorilor sunt de acord că acestea nu pot fi extrapolate pe oameni. Chiar şi profesorul Mark Kristal, de la Universitatea Statului New York din Buffalo, care a cercetat în ultimii 40 de ani efectele benefice ale consumului de placentă la animale, a atras atenţia că nu există dovezi care să susţină această practică în cazul oamenilor. Mai mult, spune el, inclusiv faptul că oamenii nu-şi mănâncă din instinct placenta poate fi un semn că, în cazul nostru, lucrurile stau total altfel. „Sunt multe lucruri pe care animalele le fac şi pe care noi nu ar trebui să le facem”, atrage atenţia Mark Kristal.

Citește și: Celule ale bebeluşului tău vor trăi în organismul tău timp de zeci de ani

În plus, o analiză antropologică a 179 de culturi a arătat că nu există o tradiţie a consumului de placentă în nici unele dintre acestea, deci acest obicei pare mai degrabă o inițiativă modernă.

De asemenea, argumentul că placenta ar conţine proteine şi grăsimi nu stă neapărat în picioare, deoarece acestea pot fi obţinute cu uşurinţă printr-o dietă sănătoasă.

Conflict de interese?

Un alt studiu recent, apărut în 2013, a fost realizat printre 189 de mame care au recunoscut că şi-au mâncat placenta după naştere. Dintre acestea, 40% au menţionat că starea lor psihică s-a îmbunătăţit, 26% au zis că s-au simţit mai pline de energie, iar 15% dintre femei au raportat o îmbunătăţire în ceea ce priveşte lactaţia. Per ansamblu, 98% dintre mamele din studiu au zis că ar opta pentru consumarea placentei şi la următoarea naştere. Din păcate, nu putem ști câte dintre aceste efecte pozitive amintite de mame pot fi puse pe seama efectului placebo.

În plus, acest studiu este adus deseori în discuţie de susţinătorii placentofagiei. Totuşi, credibilitatea lui are mult de suferit, având în vedere că cea care a condus studiul, Jodi Selander, cercetător la Universitatea Nevada, este şi iniţiatoarea unei afaceri care se ocupă de încapsularea placentei.

Riscurile placentofagiei

Pe de altă parte, dacă nu există beneficii dovedite ale consumului de placentă, există în schimb riscuri, atrag atenţia oamenii de ştiinţă. Pentru că, cel puţin deocamdată, nu ştim exact ce conţine placenta şi la ce se expune o proaspătă mamică atunci când alege să o mănânce. Da, conţine fier şi hormoni precum oxitocina şi progesteronul, dar nu se ştie în ce cantităţi. În plus, conţine şi substanţe nocive, având în vedere că placenta este o barieră care-l fereşte pe făt de multe dintre acestea. Iar bacterii sau metale grele precum seleniu, plumb sau mercur au fost găsite în unele dintre placentele eliminate studiate.

În plus, mai există şi riscul răspândirii unor infecţii (este carne crudă, până la urmă), în cazul în care placenta nu este refrigerată suficient de repede sau nu este preparată termic corect.

Reţete pentru placentă

Dacă eşti totuşi curioasă cum se poate mânca placenta, să ştii că există mai multe moduri de a o prepara. Unele mame o mănâncă crudă, amestecată într-un shake cu tot felul de fructe şi legume. În cazul în care nu te vezi în rolul lui Daenerys Targaryen (e drept că, în cazul ei, era vorba despre inima unui cal), e plin internetul de tot felul de reţete pentru pizza şi paste cu placentă. Există chiar şi o carte de bucate dedicată, din câte am auzit. Totuşi, circa 50% dintre mame aleg varianta încapsulării: placenta este deshidratată, făcută pulbere iar apoi pusă în capsule ce se înghit cu apă, ca orice medicament. Acest lucru îl poţi face tu acasă (pe piaţă există capsule goale de vânzare) sau poţi opta pentru o firmă specializată în aşa ceva. Varianta incapsulării placentei este nu doar cea mai puţin scârboasă, dar este şi cea mai sigură, dacă tot vrei să optezi pentru aşa ceva. Iar asta deoarece, dacă placenta e gătită, probabil că majoritatea substanţelor nutritive se pierd. Iar dacă este mâncată crudă, prezintă un risc de infecţii, așa cum spuneam mai sus. În plus, capsulele durează mai mult, povesteşte pe internet o mamă care a ales să-şi consume placenta după naşterea celui de-al doilea copil. Adică în jur de 150 de pastile, suficiente pentru primele două luni după naştere.

Ţie cum ţi se pare această practică a consumului de placentă?

Citește și:
Ce se întâmplă cu organele interne ale mamei în timpul sarcinii?
Dicţionar cu termeni medicali folosiţi în sarcină
Se nasc mai mulţi copii atunci când e Lună plină?
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație