Irina Popescu: Nașterile naturale vor crește cu ajutorul moașelor

moasa-totul-despre-mame

Moaşa nu mai e de ceva vreme (doar) acel personaj important cu ajutorul căruia veneau pe lume copiii din mediul rural. Azi, rolul ei este unul complex în sarcină şi naştere. Despre acest rol am vorbit cu Irina Popescu, moaşă licențiată, absolventă a UMF Carol Davila, Facultatea de Moaşe, preşedinte al Asociației pentru Naștere Naturală şi Alăptare și vicepreședinte al Asociației Moaşelor Independente. Cu moaşa Irina Popescu ne vom întâlni joi, 28 iulie, la Atelierul şi lansarea interactivă de carte de la Connect Hub. Alături de ea vor mai participa dr. Ilinca Tudose Tranulis, medic pediatru, şi dr. Irina Buga, medic pediatru neonatolog.

Primește cele mai utile articole de parenting direct la tine în Inbox

Scrie-ne adresa ta de email

TOTUL DESPRE MAME: De ce are o viitoare mamă nevoie de moaşă?

Irina Popescu: O viitoare mamă are nevoie de moaşă pentru urmărirea sarcinii, asistarea naşterii, supravegherea perioadei post-natale şi a nou-născutului. Astea sunt doar o parte dintre competenţele pe care le are moaşa şi privesc în mod direct viitoarele mame. Este dovedit că îngrijirea bazată pe moaşe este mai eficientă în privinţa sarcinilor cu risc scăzut, adică majoritatea sarcinilor şi a naşterilor.

Îngrijirea bazată pe moaşe ne ajută să scădem riscurile asociate acestei perioade extrem de importante, vulnerabile şi impactante în viaţă unei femei. De asemenea, va scădea cifrele dezastruoase din peisajul sănătăţii materno-infantile din România.

În momentul acesta, România are la dispoziţie o resursă (aproximativ 1000 de moaşe licenţiate) mai ieftină, cu rezultate mai bune pentru gravidele cu risc scăzut. Iar implicarea moaşelor pentru îngrijirea unui număr tot mai mare de gravide cu risc scăzut va aduce beneficii. Enumăr: sarcini urmărite conform gradului de risc, fără medicamentaţie inutilă, cursuri de educaţie prenatală şi naşteri naturale într-un număr tot mai mare. Tot aici inlcud scăderea epiziotomiilor, creşterea ratei alăptării, asigurarea unui bonding sănătos încă din prima clipă, prevenirea depresiilor post-partum.

TOTUL DESPRE MAME: În urmă cu zeci de ani, moaşa era acea persoană din comunitate care urmărea sarcina şi era prezentă la naştere. Cine poate să fie moaşă astăzi?

Irina Popescu: Pentru cei care îşi doresc să ajungă moaşe sau mămoşi este nevoie de absolvirea unei facultăţi de moaşe din cadrul unei universităţi de medicină. În acest moment, mai avem trei astfel de secţii: în Bucureşti, Galaţi şi Craiova. În România este nevoie de 4 ani de studii. În acest timp, un viitor absolvent al facultăţii va acoperi atât partea teoretică, cât şi pe cea practică, ambele necesare dobândirii competenţelor specifice.

Absolvenţii unei astfel de facultăţi au obligaţia formării medicale continue, a obţinerii dreptului de liberă practică, precum şi a contractării unei asigurări de mal-praxis. Doar astfel vor putea practica meseria de moaşă, prin asumarea răspunderii pentru actul medical prestat.

TOTUL DESPRE MAME: Care este rolul pe care îl are moaşa în sarcină, în travaliu şi la naştere?

Irina Popescu: Rolul moaşei este supravegherea, asistarea acestor etape, precum şi identificarea oricăror complicaţii ce pot apărea în timpul lor. Practic, moaşa este alături de gravidă încă de la începutul sarcinii. Moaşa va avea grijă atât de latura medicală, cât şi de cea emoţională a acestor etape. Ea urmăreşte ca întotdeauna îngrijirea ei să aibă în centru mama şi copilul.

Câteva exemple din competenţele moaşelor: urmărirea sarcinii, educaţie prenatală, şi identificare de riscuri medicale şi sociale. Mai enumăr încurajarea adoptării unui plan de naştere personalizat, asistarea naşterii, identificarea corectă a cazurilor care au nevoie de epiziotomie şi efectuarea ei, sutura perineului în caz de rupturi sau epiziotomie şi asistarea expulziei. Tot moaşa supraveghează nou-născutul, asigură contactul piele-pe-piele şi iniţierea alăptării conform dorinţei copilului, urmăreşte alăptarea şi furnizează sprijin pentru orice dificultăţi legate de alăptare, urmăreşte lăuza şi nou-născutul în continuare.

Medicul de familie ar trebui să îndrume orice gravidă către moaşă. Aici mai avem de lucru, pentru că momentan gravidele sunt trimise aproape exclusiv către medicul obstetrician. Iar majoritatea nu au o problemă care să necesite urmărirea sarcinii de către medic. Desigur, lipseşte şi accesul gratuit către îngrijirea bazată pe moaşe, deoarece casele de asigurări din România încă nu decontează acest tip de servicii. Ne dorim cu toţii ca pentru binele pacienţilor acest lucru să se schimbe şi serviciile bazate pe moaşe să fie gratuite, accesibile oricui.

Moaşa este specialistul care se ocupă de prevenţie, supraveghere şi identificarea complicaţiilor. Lucrează în colaborare cu medicul obstetrician-ginecolog, medicul de familie, medicul neonatolog şi cel pediatru.

Meseria de moaşă este autonomă, conform directivei europene 36/2005, reactualizată în 2015, directivă care a dus la reglementarea acestei profesii pe teritoriul statului român.

Recomandări



irina-popescuTOTUL DESPRE MAME: În unele ţări din vestul Europei, în multe cazuri mama poate să nască natural exclusiv cu moaşa, aşadar fără ca intervenţia sau prezenţa medicului să fie necesară. Dar care este, totuşi, rolul obstetricianului la naştere? 

Irina Popescu: Există o colaborare între medic şi moaşă. Şi anume, atunci când naşterea se desfăşoară fără complicaţii, indiferent de locul unde se petrece, moaşa rămâne cea care asistă întreg procesul, ocupându-se şi de nou-născut. Atunci când apar complicaţii, depinzând de natura lor, moaşa solicită intervenţia colegilor medici. Uneori e nevoie doar de recomandarea anumitor medicamente, iar moaşă rămâne cea care asista naşterea în continuare. Chiar dacă este o naştere declanşată, sau cu anestezie peridurală sau augmentată. În alte cazuri, se decide intervenţia medicului pentru a instrumenta naşterea sau pentru a o finaliza prin operaţie cezariană.

Legat de copil, tot moaşa decide în unele cazuri solicitarea colaborării cu medicul neonatolog. Moaşa este cea care începe reanimarea primară în caz de nevoie. Dacă nou-născutul răspunde măsurilor de reanimare, este adus imediat înapoi pe pielea mamei şi lucrurile reintră pe un circuit normal. Dacă un copil prezintă o adaptare dificilă sau necesită intubare, el este predat îngrijirii neo-natale.

TOTUL DESPRE MAME: Şi unde se opreşte rolul moaşei în naştere şi este necesară intervenţia medicului?

Irina Popescu: Rolul moaşei se opreşte acolo unde începe patologia adevărată, complicaţiile care nu mai pot fi rezolvate fără intervenţiile medicilor şi a tehnologiei medicale. Întotdeauna moaşa va colabora cu echipa de specialişti ai complicaţiilor. Ea va face tot ce îi stă în puteri să educe pacienţii şi să prevină posibile complicaţii.

TOTUL DESPRE MAME: Auzim adesea despre ajutorul din timpul travaliului pe care doula, acea susţinătoare emoţională şi chiar logistică a mamei, îl poate da acesteia. Câte dintre atribuţiile doulei pot fi preluate şi de moaşă? Şi care este, de fapt, diferenţa dintre o moaşă şi o doula?

Irina Popescu: Doula poate fi orice femeie care este empatică şi are nişte cunoştinţe despre procesul naşterii. Există şi cursuri de formare pentru astfel de specialişti, ele nedepăşind de obicei 2-3 zile de pregătire. Bineînţeles, la naştere este foarte important sprijinul oferit de o persoană care e acolo doar pentru tine, te susţine şi te ajută să te relaxezi. Acea persoană poate fi partenerul, o prietenă sau o doula. Este una dintre practicile care duce la o experienţă pozitivă a naşterii.

Moaşa este specialistul cu licenţă în medicină care e acolo să te supravegheze, să te ţină în siguranţă atât pe tine, cât şi pe copilul tău. Moaşele răspund complet pentru actul medical prestat şi pot prelua şi din atribuţiile doulei. Dar invers, niciodată nu. Fireşte, e de dorit ca o moaşă să fie empatică, să te încurajeze şi să îţi respecte alegerile. Dar nu de puţine ori femeile au nevoie de un ajutor în plus, de cineva care nu face parte dintre cadrele medicale. De cineva complet la dispoziţia lor, indiferent că este vorba despre masaj, comprese, ajutor pentru schimbarea poziţiilor sau de cuvinte de încurajare. Aceste este rolul doulei, disponibilitate pentru nevoile femeii aflate în travaliu, suport fizic şi emoţional.

TOTUL DESPRE MAME: Când ne gândim la moaşă, o asociem imediat cu o naştere naturală. Care este rolul moaşei la o naştere prin cezariană? Poate fi ea de ajutor şi atunci? Moaşa asistă şi participă şi la naşterile prin cezariană?

Irina Popescu: Rolul moaşei în caz de cezariană este la fel de important în perioada post-natală. Moaşa este cea care se îngrijeşte că alăptarea să decurgă optim şi ca recuperarea lăuzei să fie una cât mai uşoară. Tot moaşa se ocupă de prevenţia riscurilor post-operatorii sau identifică posibilele complicaţii.

Binomul mamă-copil are nevoie de susţinere optimă şi eficientă şi în caz de cezariană, când alăptarea şi recuperarea mamei pot ridica din start provocări.

TOTUL DESPRE MAME: Mai are mama nevoie de moaşă şi după naştere?

Irina Popescu: Da, cu siguranţă moaşa poate aduce o îngrijire optimă şi după naştere. Ea consiliază părinţii privind îngrijirea nou-născutului, urmăreşte recuperarea mamei şi supraveghează copilul şi alăptarea. Urmăreşte şi bondingul dintre mamă şi copil, depistează semnele unei posibile depresii şi este specialistul care aduce continuitate între îngrijirea pre, intra şi post-natală. Practic, după naştere, moaşa este cea care are grijă de startul noii familii, din toate punctele de vedere.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook. Acolo găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante!

Foto: Guliver, arhiva personală