Tot ce trebuie să ştii despre naşterea lotus

Raluca Dumitrică
nasterea-lotus-totul-despre-mame

Naşterea lotus, o altfel de naştere

Naştere naturală, naştere prin cezariană, naştere prin hipnoză, naştere în apă, despre toate se ştiu destul de multe şi gravidele află informaţii referitoare la ele în timpul sarcinii din varii medii de comunicare. Un alt tip de naştere care suscită interes din ce în ce mai mare în ultima vreme este naşterea lotus, o naştere care nu este lipsită de controverse, însă.

Cand spui „naştere lotus”, mintea te duce invariabil la poziţia de yoga atât de cunoscută sau la magnifica plantă exotică de apă, floare naţională în India şi Vietnam. Cu toate astea, denumirea naşterii lotus provine de la numele unei infirmiere americane, Claire Lotus Day, care, în anul 1974, a experimentat o altfel de naştere cu fiul său, Trimurti. După ce şi-a adus bebeluşul pe lume, aceasta nu a tăiat cordonul ombilical al copilului, ci a lăsat placenta ataşată de el până când cordonul s-a desprins în mod natural, la câteva zile de la naştere. Procedeu observat până atunci de Claire numai la naşterile cimpanzeilor, naşterea lotus sau naşterea fără tăierea cordonului ombilical a fost posibilă datorită interesului manifestat pentru subiect de un medic californian care i-a permis infirmierei să îşi ducă la bun sfârşit planul şi care, astfel, a deschis drumul către un nou tip de naştere. Mai apoi, experienţa pozitivă a americancei a fost popularizată de o comunitate locală de practicanți de yoga şi ulterior încercată cu succes de Jeannine Parvati, autoarea primei cărţi de yoga prenatală, cu doi dintre copiii săi. De aici şi până la mediatizarea globală a nașterii lotus a fost doar un pas.

Naşterea lotus: beneficii

Procesul de desprindere al cordonului de placentă durează între trei şi zece zile, este totalmente natural şi rezultatul final este acelaşi ca în cazul în care cordonul ar fi tăiat la naştere, dar cei care au studiat acest proces sunt de părere că naşterea lotus reprezintă o perioadă de tranziţie prin care bebeluşul se desprinde în cel mai încet şi lin mod posibil de mamă şi intră cu blândeţe în lumea extrauterină. În plus, sângele placentar se transferă în totalitate la bebeluş, cel mic este mai liniştit decât dacă ar trece prin episodul tăierii bruşte a cordonului, iar sentimentul de tot unitar pe care mama îl are atunci când bebe este încă în burtică poate fi prelungit.

Un alt amănunt interesant este dat de faptul că naşterea lotus nu se adresează exclusiv femeilor care au ales să nască natural, ci şi mamelor care au trecut printr-o naştere prin cezariană. Naşterea lotus elimină eventualele manevre bruşte de extracţie a placentei, care se efectuează de obicei în spitale. Contracţiile uterului fac posibilă expulzarea naturală a placentei, ori imediat după naştere, ori chiar în decurs de câteva ore de la venirea pe lume a bebeluşului.

Ce se întâmplă după naştere?

La scurt timp după ce placenta este eliminată, se urmăreşte plasarea acesteia într-un vas până când cordonul încetează să mai pulseze, astfel încât sângele placentar să se transmită integral la copil. După ce cordonul a căpătat o culoare albă şi nu mai zvâcneşte, placenta se spală o dată sau de două ori cu apă caldă, se lasă uşor la scurs, după care se aşază pe o suprafaţă curată timp de 24 de ore pentru a se usca în totalitate. Ulterior, placenta poate fi amplasată în contact direct cu aerul sau se poate introduce într-o pungă textilă umplută cu sare ce se va schimba zilnic, pentru evitarea răspândirii mirosului specific pe care îl capătă placenta în momentul deshidratării. La rândul său, cordonul poate fi lăsat liber sau poate fi împachetat într-un material textil realizat din fibre naturale şi respirabile.
Bebeluşul poate fi spălat în această perioadă, singura precauţie fiind cea referitoare la evitarea contactului cordonului ombilical şi al placentei cu mediul lichid.

Când cordonul se desprinde singur, mamele pot arunca pur şi simplu placenta. Nu au fost rare nici cazurile în care placenta a fost transformată în capsule consumate ulterior chiar de proaspăta mamă, ştiut fiind că această căsuţă care l-a ajutat pe bebeluş să se facă mare este plină de nutrienţi unici. Singura condiţie pentru a pune în practică acest lucru a fost, însă, ca placenta să fie introdusă într-o geantă textilă frigorifică sau într-o pungă solidă cu închidere ermetică, în care să fie puse rezerve cu gheaţă ce ajută la păstrarea calităţilor placentei, ce va putea fi, astfel, folosită după desprinderea de cordon și transformată în capsule de către cineva specializat în asta.

Controverse legate de naşterea lotus

Potrivit altor specialişti, naşterea lotus trebuie privită cu oarecare scepticism. O părere documentată în acest sens a venit în urmă cu câţiva ani chiar de la Colegiul Regal Britanic al Obstetricienilor şi Ginecologilor care, deşi a anunţat printr-un mesaj oficial că era la curent cu faptul că doar un număr restrâns de mame sunt adeptele acestui tip de naştere, a subliniat că, în cazul acestei proceduri de netăiere a cordonului ombilical, există riscul de infecţie pentru bebeluş. Cum preocuparea primordială a personalului medical este că mama şi copilul să fie sănătoşi, renumita instituţie britanică a recomandat precauţie în momentul alegerii acestei proceduri, precum şi o monitorizare atentă a bebeluşilor, ulterior naşterii.

Urmăriți acest interviu despre nașterea lotus:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa