Povești de naștere: travaliul la plimbare în parc, nașterea în doi timpi și trei mișcări

Cititoarea noastră Simona Şincu ne-a scris povestea nașterii băiețelului ei, o naștere ușoară, în câteva minute, după o plimbare lungă prin parc, alături de soț. Când a ajuns la spital, durerile erau atât de mari încât a solicitat cezariană. Dar bebelușul a fost de altă părere, iar în câteva minute a și venit pe lume, natural. 
„Ne-am dorit mult un copil și, când ne-am așteptat mai puțin, el a venit. Primele 4 luni de sarcină au fost groaznice (cea mai grea perioadă din viața mea). Am slăbit peste 15 kg, aveam dureri de stomac non stop și vomitam, cred, și aerul pe care îl respiram. Am supraviețuit cu pumni de vitamine și perfuzii.
Deși eu eram în cea mai proastă stare, bebele se dezvolta armonios și era foarte activ. După această perioadă am început să-mi revin și să ma bucur de sarcină.
Bebele, Robert Ioan, a venit pe lume în data de 03.07.2017, la 41 de săptămâni și o zi. Încă de la început mi-am dorit să nasc natural, iar doctorița mea mi-a spus că nu există nici un motiv pentru care să nu reușesc. Aveam termenul pe 25.06, iar dânsa pleca în concediu în 01.07. Îmi doream mult să nasc cu ea, însă aveam încredere în tot personalul de la clinica privată pe care am ales-o. Specific că motivul principal pentru care am ales să nasc la o clinică privată a fost comportamentul personalului. Am vrut să evit eventuale traume datorate unor medici/asistenți sictiriți de îndatoririle lor.
Dacă nu nășteam în 03, urma să mi se provoace nașterea a doua zi. Sâmbătă seara m-au luat dureri pe care le percepeam ca fiind menstruale, dar ceva mai intense. Duminică la prânz m-am dus la spital, eram dilatată 3 cm și am fost sfătuită să merg să ma plimb, că până seara sigur urma să mă întorc. Frica mea era că nu-mi voi da seama când mi se va rupe apa, dar o moașă mi-a explicat că nu am cum să ratez, pentru că mi se va scurge în continuu pe picioare, iar contracțiile nu am cum să le ratez, pentru că sunt foarte dureroase. Auzind acestea, soțul a luat două prosoape, să fie sigur, și am pornit la plimbare.
Aveam o durere de spate groaznică, care se ducea pe picior în jos, iar fiecare pas îl simțeam ca o înțepătură de cuțit în mușchi. Cu greu îmi țineam lacrimile de durere. Seara m-am întors la urgențe, însă nici o schimbare. A doua zi, durerile au început să fie mai intense, dar eu tot așteptam contracțiile sau să se rupă membranele. A venit soțul de la serviciu și la 16:00 ne-am dus iar spital. Eram dilatata 4.5 cm, însă nu aveam contracții. M-au întrebat dacă locuiesc aproape și am spus că da.
Mi-au recomandat să mă duc să ma plimb, că și dacă m-ar interna, același lucru m-ar pune să-l fac. Am plecat să ma plimb în parc. Era o zi friguroasă și ploioasă de vară. M-am bucurat că, datorită vremii, nu era lume care să ma vadă văitându-mă de durere. Am și vomitat de două ori de durere, însă eu tot așteptam să mi se contracte uterul sau să se rupă apa. După ora 21:00 i-am spus soțului să mă ducă la spital să-mi facă cezariană, deoarece nu mai rezistam durerii și eram epuizată. Am ajuns, m-au monitorizat, încă nu aveam contracții, tensiunea era deja mică și se vedea că suntem obosiți, și eu și bebele.
A spus moașa că, în acest caz, cel mai bine e să facem cezariană, deoarece era deja a patra oară când am mers la urgențe. M-a rugat doar să verifice colul. Când m-a controlat, mi-a spus că sunt maxim de dilatată și mai era puțin și veneam cu copilul între picioare. Mi-a dat halat, m-a dus în sala de nașteri, mi-au făcut o perfuzie pentru contracții și, în 10 minute, din 3 împingeri, am născut!
Toată lumea s-a purtat frumos cu mine și m-a încurajat! În minute imediate mi-au pus copilul pe piept, iar după ce l-au cântărit/măsurat, îmbrăcat, mi l-au adus să-l alăptez. După primele investigații, mi l-au și adus în salon și am fost nedespărțiți. Singurele momente în care era luat de lângă mine au fost pentru analize și investigații. Ce am mai apreciat a fost că m-au ajutat mult cu alăptatul. Am avut consilier în alăptare, iar asistentele de la neonatologie veneau la fiecare apăsare de buton să ma ajute cu atașatul bebelușului la sân. Experiența nașterii a fost una pozitivă, iar pentru al doilea copil voi alege același spital și aceeași metodă, naturală!”
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povestește-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică, Poveşti de naştere. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulțumim!
DISTRIBUIȚI
TOTUL DESPRE MAME
În fiecare zi discutăm despre neliniștile și problemele cu care se confruntă orice părinte, ne consultăm cu psihologi și medici pentru a vă oferi cele mai bune sfaturi și…

Citește mai multe despre autor

Intră în conversație