Mișcările copilului în burtică – tot ce trebuie să știi despre ele

Se spune că durerile nașterii și problemele ei se uită, dar niciodată nu se uită senzațiile incredibile pe care le ai atunci când îți simți mișcările copilului în burtică. Indiferent dacă ești la prima sau la a zecea sarcină, mișcările copilului în burtică sunt printre cele mai speciale momente ale sarcinii. 

Mișcările copilului în burtică nu sunt o dovadă suficientă că totul merge bine, dar sunt un indicator prețios pentru evoluția sarcinii. Activitatea fătului în uter este necesară pentru dezvoltarea acestuia, dar intensitatea, ritmul și mișcările copilului variază de la o sarcină la alta. Viitoarea mamă monitorizează aproape inconștient mișcările copilului și poate sesiza rapid dacă apar modificări. Cert este că mișcările viguroase indică o sarcină care evoluează normal. Mișcările fetale reflectă ritmul dezvoltării musculare intrauterine și, pentru că cele mai multe dintre acestea sunt mișcări reflexe sau declanșate ca răspuns la zgomot, lumină sau atingere, sunt o probă a dezvoltării neuronale.

Când apar primele mișcări ale fătului

Primele mișcări fetale apar în jurul celei de a opta săptămâni de sarcină, dar sunt prea delicate pentru a putea fi percepute de mamă. Mama simte primele mișcări în jurul intervalului 16-18 săptămâni. Uneori mai devreme, dar este, până la urmă, o chestiune care ține de capacitatea fiecăruia de a interpreta și de a înțelege. Primele mișcări percepute seamănă cu un spasm ușor, undeva în zona ombilicului. La a doua sarcină, mama reușește să-și simtă copilul mult mai devreme pentru că știe senzațiile pe care le provoacă mișcările copilului. Mișcările copilului nu sunt mereu delicate. Nu lipsesc pumnii și loviturile din picioare, o să-l simți cum se rotește în uter, cum se sperie, tresare și sughite.

Începând din luna a cincea de sarcină, oricine pune mâna pe abdomenul femeii însărcinate o să poată simți mișcările fătului.

Din a șasea lună, mișcările puiului devin vizibile. Burta ta poate avea amprenta piciorului, a mâinii și alte dovezi că fătul este sănătos și crește. Până în luna a șaptea, dacă piciorul sau mâna copilului atinge peretele uterului, în mod reflex, fătul o să lovească, iar de aici senzația că puiul tău face antrenamente de box. Loviturile sunt o dovadă că evoluează bine. Nu intensitatea loviturilor contează, ci prezența acestora.

Deosebite și amuzante sunt mișcările repetate și sacadate provocate de sughiț. Sunt normale și fac parte din procesul de evoluție a sistemului respirator. O să simți și momentele în care copilul tresare, la un zgomot sau la lumina puternică. Este dovada că micuțul aude și vede. Dacă în luna a șaptea de sarcină aduci aproape de burtă o sursă de lumină puternică, ai să simți reacția copilului, care în mod reflex o să întoarcă capul, brusc, spre lumina care se filtrează prin piele și musculatură uterului. La fel și în cazul zgomotelor. Un sunet puternic îl va face să tresară dar asta este dovadă clară a faptului că micuțul aude. Reacțiile apar abia spre finele lunii a șaptea, începutul lunii a opta.

Spre finalul sarcinii, mișcările devin mai puțin ample, pentru că micuțul nu mai are loc să se miște. Dar chiar și așa trebuie să-l simți cel puțin o data în fiecare oră.

Evoluția mișcărilor fetale în timpul sarcinii

În saptămâna a 9-10 de sarcină, toate membrele fătului se mișcă împreună, deoarece nervii sunt încă în curs de dezvoltare. După săptămâna a zecea de sarcină, membrele încep să se miște separat și apar mișcările de tresărire. Toate acestea sunt mai puțin percepute de mamă, dar se văd la ecografie.

La 11 săptămâni, copilul poate deschide gura și își suge degetele. După 12 săptămâni de sarcină apare reflexul de înghițire, copilul va înghiți lichid amniotic. După 13 săptămâni de sarcină, copilul își mișcă independent cele patru membre. Percepția de către mamă a mișcărilor fetale apare după săptămâna a 14-15 de sarcină, mai târziu la prima sarcină, mai repede la a doua și următoarele.

Cea mai activă perioadă intrauterină este între săptămâna a 19-a și a 33-a sau a 34-a de sarcină. Viitoarea mamă simte toate mișcările copilului. Este perioada de antrenare a musculaturii, a articulațiilor și primele experiențe de mobilitate.

Până la 28 de săptămâni, fătul trebuie să experimenteze reflexul de tresărire, moment pe care viitoarea mamă îl percepe din plin. Fătul aduce ambele brațe și picioare spre piept, iar un zgomot puternic o atingere mai energică pe abdomen provoacă reflexul. Fătul întinde brusc brațele și picioarele.

În trimestrul al treilea de sarcină, fătul experimentează mersul. Mama o să perceapă mișcări alternative, ca și cum bebe ar merge. Este o ”gimnastică” importantă care ajută copilul să se întoarcă cu capul în jos în poziția de naștere. În ultimul trimestru de sarcină, mișcările copilului devin mai rare, dar își păstrează o intensitate viguroasă. Cauza principală o reprezintă lipsa spațiului, care îi limitează posibilitatea de mișcare.

Ritmul fetal

Mișcările fetale au propriul lor ritm, dar mama va indentifica ușor perioadele de repaus-activitate. Fătul are un ritm propriul de somn-veghe. Fiecare ciclu durează 20-40 de minute, dar poate ajunge până la 90 de minute cu perioade de activitate și pauză. Ciclul somn-veghe nu se sincronizează cu cel al mamei.

Tulburări ale mobilității fetale

Există situații în care mișcările fătului scad ca intensitate sau situații în care mama nu le mai percepe. Iată care sunt principalii factori care interferează cu percepția mișcăriilor fetale:

→ Volumul redus de lichid amniotic, care împiedică libera circulație a fătului.
Obezitatea duce la un perete abdominal gros, iar mama nu mai percepe mișcările.
→ Placenta anterioară – placenta se dezvoltă pe peretele anterior al uterului iar mama nu simte deloc mișțcările fătului mai devreme de săptămâna 28-30 de sarcină. Deși frustrant, nu este nici un pericol, atâta vreme cât la examenele ecografoce mișcările fătului sunt vizibile. Placenta anterioară crește grosimea peretelui uterin, iar mama nu poate percepe mișcările copilului. Va simți însă tresăririle copilului și sughițul acestuia.
→ O musculatură abdominală foarte dezvoltată face mișcările fătului mai puțin și mai târziu perceptibile.
→ Medicamentele din categoria celor cu efect calmant, drogurile și substanțele pe bază de benzodiazepine, opioide incluzând metadonă, pot seda copilul. Alcoolul are același efect!
→ Insuficiența fetală acută poate fi percepută de mamă ca o serie de mișcări rapide, în rafală. Intensitatea acestora este din ce în ce mai slabă. O suferință cronică fetală implică o reducere semnificativă a activității fetale cu cel puțin 12 ore înainte ca inima fătului să se oprească.

→ Încetarea activității fetale mai mult de zece ore poate fi un semnal de urgență medicală mai ales în trimestrul trei de sarcină.

Factorii asociați cu mișcări fetale scăzute:

Fiecare sarcină este unică, iar evoluția fătului este în ritmul propriu al fătului. Există însă câteva cauze patologice care pot duce la mișcări fetale slabe sau la mișcări fetale care apar mai târziu decât este normal sau la încetarea mișcărilor fetale:

♦ Întârzierea creșterii intrauterine, blocarea creșterii fetale. Problemele se văd la ecografie.
♦ Disfuncția placentei (insuficiența placentară)
♦ O cantitate mică de lichid amniotic
♦ Hemoragie feto-maternală
♦ Infecții intrauterine
♦ Anomalii congenitale
♦ Paralizie cerebrală
♦ Hipoglicemia maternă

Fiecare din aceste probleme pot fi identificate la investigațiile din primul trimestru de sarcină, iar ulterior confirmate în luna a cincea – a șasea de sarcină. Ceea ce trebuie să știe orice femeie însărcinată este că monitorizarea mișcărilor fetale este aproape instinctulă, iar orice consideră viitoarea femeie anormal trebuie semnalat de urgență medicului.

Nu uita să ne dai un like pe Facebook, dacă nu ne-ai dat deja, pentru a fi la curent cu tot ce publicăm!

Intră în conversație