Deget sau suzetă, care este răul mai mic pentru copil? Răspunsurile expertului în alăptare

Ce ne facem cu suzeta? Unii părinți fug de ea de la bun început, alții nu știu cum să mai scape după ce copilul crește. Deformează sau nu dantura? E mai bine să sugă degetul?  Am stat de vorbă cu Anca Bălășoiu, moașă licențiată și expert în alăptare, și am aflat răspunsurile la toate aceste întrebări.

Totul despre mame: Îl lași să își suga degetul sau îi dai suzeta? Care e răul mai mic?

Anca Bălășoiu: Copiii se nasc cu reflex de supt și majoritatea nou-născuților și sugarilor își introduc degetul în gură (uneori aproape tot pumnul) atunci când le este foame. Mulți dintre ei au această activitate ocazional și nu interferează cu suptul la sân. Motivele pentru care părinții ar trebui să prefere utilizarea suzetei la copil în defavoarea degetului sunt multiple.

”Trebuie să ținem cont de vârsta copilului și de situațiile în care suzeta poate fi de ajutor sau chiar recomandată.”

Se recomandă introducerea suzetei la copilul între o lună și șase luni atunci când copilul prezintă reflex de supt accentuat, este hiperactiv, dorește să sugă tot timpul, nu doarme aproape niciodată, plânge des, aparent fără motiv, iar mama este epuizată de activitatea copilului. În această situație, se recomandă utilizarea suzetei pentru a liniști copilul, dar și mama. Aproape toți copiii hiperactivi se liniștesc după primirea suzetei. Este de menționat că nu toți copiii sunt alăptați la sân (motivele pot fi multiple: contraindicație de alăptare, imposibilitate de a alăpta etc.). În acest caz, se preferă introducerea suzetei pentru liniștire decât oferirea biberonului, acest lucru poate preveni obezitatea.

”Suzeta se recomandă și în cazul gemenilor sau tripletilor, mai ales dacă aceștia sunt agitați.”

Utilizarea ei îi poate oferi timp mamei să se ocupe de celălat/ceilalți copii.

În situația în care copilul (trecut de 6 – 7 luni) începe să sugă degetul de la picior (durează doar 1 – 2 săptămâni) și apoi începe să sugă degetul de la mână (frecvent și aparent fără motiv), este de preferat introducerea suzetei în defavoarea degetului.

Suptul degetului poate provoca răni sau iritații la nivelul degetului, infecții digestive cauzate de ingestia de agenți infecțioși (bacterii, virusuri) deoarece copilul introduce degetul în guriță fără ,,să țină cont’’ de igienă mâinilor. De multe ori, copilul care își suge degetul prezintă răni, uneori sângerânde.

”Suptul degetului pe termen lung poate provoca deformări dentare ce pot necesita mai târziu corecție ortodontică.”

De asemenea, pot apărea tulburări de pronunție a unor consoane sau chiar vorbire întârziată mai ales dacă se prelungește suptul degetului până la 3–5 ani.

Sunt copii care nu primesc suzeta de la prima încercare sau care au ”preferințe” în ceea ce privește forma, culoarea și materialul din care este confecționată suzeta. Introducerea suzetei se face treptat, în câteva zile. Părinții nu trebuie să se aștepte ca micuții să primească suzeta de la prima încercare și nici să insiste excesiv dacă copilul nu o primește.

TDM: Care sunt beneficiile ”consumului” de suzetă?

Anca Bălășoiu: Efectul de calmare a suzetei asupra copilului a fost dovedit și aprobat de majoritatea asociațiilor de neonatologie și pediatrie din lume.

”Beneficiile utilizării suzetei la copil sunt multiple”

  • calmează copilul agitat, utilizarea suzetei le oferă o stare de confort,

  • au un somn mai liniștit și odihnitor,

  • percepția durerii este mult mai redusă. Se pare că sugarii ce folosesc suzeta plâng mai puțin în situația unor proceduri medicale ce pot provoca durere copiilor (recoltarea de analize, vaccinarea, administrarea de medicamente injectabile etc.),

  • scade riscul morții subite,

  • riscul de îmbolnăvire este mai mic deoarece acesta nu va introduce în gură degetul ce poate fi murdar,

  • renunțarea la suzeta este mult mai ușor de realizat decât renunțarea la deget, deoarece degetul este ”la purtător” și poate fi dificil de convins să nu îl mai folosească.

Atașamentul față de suzeta este normal la fel că și atașamentul de jucăria preferată, lucru ce face parte din dezvoltarea psihologică normală a copilului.

TDM: Dar riscurile?

Anca Bălășoiu: Riscurile sunt legate de frecvența, durata și perioada de utilizare. Nu au fost demonstrate efecte negative sau riscuri majore, privind utilizarea suzetei, la copilul trecut de prima lună până la un an de la naștere.

Cele mai mari riscuri sunt sunt asociate cu o incidența crescută a otitei medii acute, un posibil impact negativ asupra alăptării și macloocluzie dentară, în special dacă utilizarea este mai mare de 2 – 3 ani. Alergia la latex poate fi un alt risc de aceea se recomandă utilizarea unei suzete de silicon.

Putem vorbi mai mult de dezavantaje organizatorice ale familiei:

    • părinții trebuie să se asigure că au posibilitatea să spele și să sterilizeze suzeta,

    • este important să achiziționeze două sau mai multe suzete pentru a se asigura că au ”rezerve” dacă situația o impune (copilul o poate arunca pe jos, o poate pierde sau deteriora),

    • schimbarea suzetei atunci când aceasta prezintă semne de deteriorare (se deformează, se rupe, devine lipicioasă, culoarea se schimbă, etc.),

    • dezavantaje de ordin financiar, deși, costul acestora nu este foarte ridicat,

    • utilizarea suzetei pe termen lung poate întârzia vorbirea.

TDM: E adevărat că suzeta deformează dantura?

Anca Bălășoiu: Deoarece renunțarea la suzeta este mult mai ușoară decât renunțarea la deget, riscul de a deforma dantura este diminuat sau aproape inexistent. De aceea, mulți specialiști recomandă renunțarea la suzetă imediat după apariția dinților de lapte (în jurul vârstei de un an).

Sunt studii ce au demonstrat că efectele suzetei asupra dentiției și vorbirii în primul an de viață este aproape inexistent.

TDM: Este o piedică în calea alăptării? Creează confuzie copilului?

Anca Bălășoiu: Primele două săptămâni sunt importante pentru succesul alăptării. Este perioada în care copilul suge des, lactația continuă să crească. La sfârșitul primei luni, lactatia începe să se stabilizeze.

Utilizarea suzetei în prima lună poate împiedică contactul mamă–copil sau produce tulburări de supt, uneori poate să scadă reflexul de secreţie a laptelui ceea ce duce la lactaţie insuficientă. De aceea, nu se recomandă introducerea suzetei mai devreme de o lună de la nașterea copilului.

Mulți copii ce primesc suzeta după prima lună sunt alăptați la sân fără probleme și fără că aceasta să creeze confuzie. Copiii nu vor confunda niciodată suzeta cu ”ora de masă”.

TDM: Ce ne facem cu copiii care insistă să ajungă la facultate cu suzeta? Cum îi putem dezobișnui de suzetă?

Anca Bălășoiu: Nu se recomandă să convingem copilul să renunțe la suzeta prin aplicarea pe acesta de substanțe ce au un gust neplăcut sau pot fi chiar dăunătoare copilului, cum ar fi: piper, ardei iute, oțet, etc. .

”Uneori, renunțarea la suzeta se întâmplă de la sine și fără efort, alteori poate părea dificil de făcut.”

Părinții pot încerca să vorbească cu copilul și pot trasforma ”renunțarea la suzeta” într-o poveste ce poate convinge copilul să nu o mai primească (chiar dacă aceștia cred că, copilul este prea mic și nu va înțelege), să respecte orele de masă, să aleagă activități care le pot distrage atenția de la suptul continuu al suzetei, să încerce să îl adoarmă asigurându-i că mama sau tata sunt lângă ei, să primească afectivitate, să fie luați frecvent în brațe.

Și, nu în ultimul rând, părinții să nu aibă tentative eșuate, să nu cedeze de la primul plâns al copilului.

Daniel Osmanovici și experiențele celor doi copii ai lui cu suzeta

Există și cazuri în care, deși părinții nu sunt ”speriați” de suzetă, și o oferă copilului, aceștia s-o refuze fără urme de regret. Am stat de vorbă cu Daniel Osmanovici, tată a doi copii care au refuzat suzeta. 

TDM: Cum a fost experiența voastră cu suzeta?

Daniel Osmanovici: Suzeta a fost ceva despre care am văzut și auzit de la alții. Am avut același tip de experiență cu ambii copii. Cu Tea am încercat să folosim suzeta când s-a plâns de dureri de dinți.

”Am încercat să o folosim când a fost vorba de reprizele serioase de plâns sau înainte de somn.”

Cu totul, cred că durata în care a avut o relație cu suzeta a fost de o săptămână. La Radu, a fost mult mai simplu, el a refuzat-o de la bun început, de altfel nici cu biberonul nu a avut o relație de lungă durată. A băut din biberon fix de trei ori.

TDM: Vă ”speria” ideea de suzetă înainte?

Daniel Osmanovici: Nu am refuzat niciodată ideea de suzetă. Am decis că merită încercat și că poate își va găsi rostul la un moment dat, poate la un drum lung cu mașina sau la plimbare cu căruciorul. E drept că la Tea am fost, în mare măsură, ca mulți părinți tineri care doresc să folosească toate lucrurile, să nu lipsească nimic, să fie acolo. Însă copiii au ales pentru ei. La Radu nici nu ne-am mai chinuit. Aveam o suzetă de pe vremea Teei (nefolosită), a luat-o, a mirosit-o, a gustat-o și apoi a aruncat-o. Asta a fost tot.

TDM: Care consideri că este vârsta maximă până la care un copil poate să folosească suzeta?

Daniel Osmanovici: Câte bordeie, atâtea obiceie. Unii zic că ar fi bine să nu folosești deloc, alții că e bine să o folosești până îi dau dinții. Cumva ideea cu folosirea în perioada în care îi dau dinții o înțeleg, pentru că, mestecând la ea, se calmează. Cum nu am avut aceasta dilemă, problemă sau experiență, nu știu. Îmi pare ciudat, însă, să văd copii care au doi ani și au suzetă, dar nu știu cât de rău sau bine este că încă o mai folosesc.

TDM: De ce crezi că aleg părinții să ofere suzeta copilului?

Daniel Osmanovici: Cred că suzeta este văzută ca un mod în care copilul este ajutat să se calmeze. Când cere mâncare și abia a mâncat sau mama crede că a mâncat îndeajuns. Cred că părinții o consideră un ajutor atunci când copilul plânge și o suzetă calmează sau aduce liniștea (vă aduceți aminte de episoadele cu “nu mai plânge, uite-o pe suzy!”). Părinții cred că este un ajutor la somn, în loc de supt degetul, pentru că atunci nu mai este supt la sân sau biberonul se seară, este suzeta. Nu știu, probabil este o rezolvare a unei probleme pe care părinții aleg să o redreseze așa. Nu știu dacă este bine sau rău, cert este că rezolvă problema și cred că orice învăț are și un dezvăț.

 Articolul face parte din campania Știința de a avea grijă, o inițiativă a brandul Philips Avent care își propune să le reamintească părinților aflați la început de drum, că meseria de părinte e despre grijă, nu despre griji.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație