Ministerul Sănătății a emis un ordin care reglementează eliberarea de antibiotice fără rețetă. Potrivit noilor reglementări, poți primi doza de antibiotic pentru 48 de ore dacă dai o declarație pe propria răspundere că nu ai mai ridicat medicamentele și din altă farmacie. Ordinul menționează că se pot elibera doar anumite antibiotice fără prescripție medicală.
Antibioticele se vor putea elibera fără rețetă doar în situații de urgență. Adulții vor primi doza necesară pentru 48 de ore, iar în cazul copiilor cărora li se administrează antibiotice sub formă de sirop sau soluții se va putea lua de urgență doar recipientul cu cantitatea cea mai mică disponibilă în farmacie.
Ordinul ministrului Sănătății reglementează informațiile minime care trebuie să fie cuprinse în prescripție și nu impune niciun model special de formular. Eliberarea dozei de urgență trebuie urmată de prezentarea ulterioară a pacientului la medic pentru consult și obținerea unei prescripții adaptate afecțiunii sale. Până acum, antibioticele puteau fi eliberate în farmacie doar cu rețetă de la medic.
Măsura luată de Ministerul Sănătății vine în contextul în care România se află pe locul trei la nivel european în ceea ce priveşte rezistenţa la antimicrobiene. Potrivit cifrelor, într-un an, 4,2 milioane de români au avut reţetă compensată sau gratuită pentru tratament cu antibiotic.
- CITEȘTE ȘI: Când şi cum trebuie să luăm antibiotice
Românii, campioni la automedicație
Potrivit unui studiu realizat în 2021 de compania de cercetare de piață IPSOS, în cadrul campaniei educaționale „Despre sănătate, cu responsabilitate”, 62% dintre români folosesc medicamente care se eliberează fără prescripție medicală pentru a gestiona afecțiunile minore.
Automedicația are două fețe: una bună – de accesat cu măsură și discernământ, iar cealaltă, potențial periculoasă, care trebuie evitată. Riscurile automedicației sunt: întârzierea/eroarea de diagnosticare, apariția complicațiilor afecțiunii și instalarea efectelor adverse. Categoriile cele mai expuse riscurilor automedicației sunt vârstele extreme (copiii și vârstnicii), pacienții cu boli cronice progresive și pacienții care au o medicație de fond. În România, medicamentele cel mai des auto administrate sunt antiinflamatoarele, analgezicele, antibioticele și OTC-urile (produse care se dau fără prescripție medicală).
“Studii recente efectuate la nivel european arată că 1 părinte din 7 își tratează copilul singur, că o femeie din 4 își decide singură tratamentul după ce a căutat pe Google interpretarea simptomelor sau analizelor efectuate, în timp ce 73% din români și-au administrat singuri un tratament cu antibiotic. Am făcut propriul sondaj, care a confirmat în parte aceste cifre. Totodată însă am primit un semnal clar: persoanele care au acces la o informație corectă aleg să se trateze responsabil. Tocmai de aceea, am inițiat această campanie referitoare la riscurile automedicației”, a precizat Cristian Barbu, fondator Docbook.
Pe termen lung, doza de urgență are efecte periculoase
Medicul Mihai Craiu explică și el care sunt riscurile automedicației, precizând că nu crede în corectitudinea părinților. ”Acum, a devenit oficial posibil să primești, în cazul unei URGENȚE, de la farmacie, antibiotic pentru 2 zile, și fără rețetă medicală. Pentru cazuri de urgență, zice legea… De parcă îl oprește o reglementare pe orice părinte panicat să meargă la altă farmacie, după primele 2 zile, deși ar trebui să semneze un document la primirea medicației”.
Efectele noului ordin al Ministerului Sănătății se vor vedea în timp, explică dr. Mihai Craiu. ”O să vedem efectele repede. Și nu vor fi cele pe care le așteptăm, în țara noastră, aflată pe un loc fruntaș la nivel european în ce privește rezistența la antibiotice și la consumul excesiv al acestora.
Ca să știm când un episod cu „roșu în gât” este boală bacteriană, produsă de streptococul beta-hemolitic (unul din rarele scenarii când este utilă administrarea de antibiotice, la bolnavii cu vârstă mai mare de 3 ani – așa precizează protocolul național al Societății Române de Pediatrie) trebuie să facem un exudat faringian. Test rapid sau cultură clasică pe geloză-sânge. Sau să ne uităm bine la copil. Există semne clinice care evocă foarte puternic infecția streptococică a gâtului. Cum ar fi combinația de febră cu roșu în gât și LIPSA tusei. Dacă se adaugă durere locală sau picheteuri hemoragice pe palat diagnosticul de faringită streptococică este aproape o certitudine. Tare mult trag speranță că niște algoritmi performanți vor îndrepta multe din aceste imperfecțiuni de reglementare, de diagnostic sau de tratament.”
Efectele adverse ale antibioticelor luate după ureche
„Cel puțin trei sferturi dintre bolile cu febră ale copilului sunt produse de viroze și nu se tratează cu antibiotic”, arată dr. Mihai Craiu într-un interviu acordat Hotnews: „E greu de generalizat, dar trebuie spus că dintre bolile cu febră ale copilului, oricare ar fi ele, la un copil sănătos anterior episodului febril, în principiu 75-80% dintre ele sunt produse de viroze. Adică antibioticul nu numai că este inutil, că nu are pe cine să influențeze, dar este chiar dăunator, deoarece nu omoară niște musafiri nedoriți în corpul copilului, ci omoară flora lui intestinală normală, care îl ajută la imunitate, la digestie, la toate lucrurile care știm că sunt necesare creșterii și dezvoltării copilului.”
Trebuie știut că orice tratament cu antibiotice trebuie însoțit și de unul cu probiotice, care ajută la reglarea florei intestinale. Iată care sunt efectele adverse care pot apărea la scurt timp după administrarea unui antibiotic:
Diareea
În unele cazuri, mai ales la bebeluși, antibioticele pot fi responsabile de apariția a 6-8 scaune moi pe zi, lucru care trebuie semnalat medicului. De asemenea, trebuie să contactezi medicul imediat dacă observi sânge în scaunul copilului sau dacă cel mic se plânge de crampe abdominale sau vomită.
Dermatita de scutec
Dermatita de scutec poate fi una de contact, ca urmare a scaunelor moi și iritante ale copilului, sau poate fi fungică. Aceasta din urmă apare din cauza absenței unei flore intestinale normale care permite ciupercilor să se înmulțească mai mult decât este cazul în intestine.
Aftele bucale
Aftele pot apărea din cauza faptului că antibioticele distrug și flora normală din interiorul cavității bucale și, astfel, ciupercile pot crește în gură. Poți observa cu ușurință pete albe pe interiorul obrajilor, pe limbă, pe gingii sau pe interiorul buzelor. Cere sfatul medicului, care îți poate prescrie cel mai bun badijon bucal pentru tratarea aftelor.
Voma
Uneori copiii pot vomita imediat după ce li s-a administrat doza de antibiotic. Dacă se întâmplă o dată sau de două ori nu trebuie să-ți faci griji. Este probabil o reacție adversă la gustul medicamentului.
Poți repeta doza dacă copilul a vomitat în mai puțin de 15 minute de la administrarea antibioticului. Iar dacă copilul vomită de trei ori la rând ar trebui să ceri sfatul medicului pentru ca acesta sa-ți poate oferi o altă alternativă de antibiotic.
Iritația pe corp
Medicii susțin că există două tipuri de iritații ce pot apărea pe corp în timpul unui tratament cu antibiotic la copii. Iritația alergică poate fi cauzată de o alergie la substanța activă a medicamentului. Acestă iritație poate apărea sub formă de urticarie sau erupții cutanate de culoare roșie. O altă variantă ar fi iritația asociată cu boala, care poate apărea frecvent în timpul oricărei infecții virale. De obicei, apare sub formă de mici umflături roșii sau albe sau sub formă de erupții cutanate extinse.
Cum să iei antibiotic într-un mod responsabil
Pentru a minimiza riscul ca bacteriile să capete imunitate la antibiotice, iată câteva lucruri pe care să le ai în vedere:
Tratează numai infecţiile bacteriene
Cere sfatul medicului şi pune întrebări. Răcelile simple, în special cele care sunt considerate a fi cauzate de virusuri, trebuie lăsate să îşi urmeze cursul firesc, pentru a se evita dezvoltarea rezistenţei microbilor la medicamente.
Nu pacientul pune diagnosticul de “simplă răceală”, ci medicul. Vorbește cu el înainte de a lua o decizie privind sănătatea copilului. Chiar dacă simptomele nu se înrăutăţesc, ci doar persistă, du copilul la medic. Dacă este vorba de un virus, nu pune presiune pe medic să îţi prescrie o reţetă de antibiotic, ci află soluțiile pentru ușurarea simptomelor.
Dacă medicul îi prescrie antibiotice copilului, ține cont de următoarele:
- Foloseşte doar antibioticele prescrise.
- Nu păstra antibiotice pentru o dată următoare.
- Nu folosi niciodată reţeta altei persoane.
Întreabă medicul ce tratamente nemedicamentoase ţi-ar putea recomanda pentru ameliorarea simptomelor copilului. Atâta timp cât este vorba de un nas înfundat sau de o iritaţie a gâtului, nu ar trebui să fii alarmată.
Foloseşte medicamente în mod corespunzător
Antibioticele sunt eficiente numai împotriva infecţiilor bacteriene, atâta timp cât sunt folosite în cantitatea exactă prescrisă de doctor. Durează ceva până să îşi facă efectul, aşa că nu te aştepta la o recuperare miraculoasă în câteva ore. Majoritatea copiilor încep să se simtă mai bine după o zi sau două de la începerea tratamentului. În mod similar, nu lăsa copilul să ia mai multe sau mai puţine doze de antibiotic decât i-a prescris medicul.
Nu lua niciodată medicamente prescrise unui al membru al familiei sau adult. Dozele pentru copii variază, iar dacă micuţul tău are o boală care necesită antibiotice, asigură-te că îl tratezi corect.
Dacă acest articol ți s-a părut interesant îți recomandăm să mai citești și:
- Dr. Mihaela Leventer, dermatolog: „Cortizonul și antibioticele se dau cu prea mare ușuriță de medici”
- Cum să reduci febra copilului fără medicamente
- Pentru tuse, cel mai bun medicament este niciun medicament!
- De ce este periculos să le dăm copiilor antibiotice ”după ureche”
