Cititoarea noastră Alina Buzatu, din Craiova, ne-a trimis povestea unui avort spontan la 3 luni de sarcină, întâmplare care, spune ea, a marcat-o pe viață. Din cauza pandemiei și a regulilor stricte, a suferit singură, iar când a cerut asistentelor un calmant, i s-a răspuns că nu au. Redăm povestea cititoarei care a suferit un avort spontan la 3 luni de sarcină așa cum a fost scrisă de ea:
”Am citit povestea avortului spontan în timpul epidemiei și m-am regăsit, de aceea m-am hotărât să vă spun povestea mea. Într-o noapte de iunie, fiind gravidă în 3 luni, am avut mici sângerări. Am sunat doctorul ginecolog, era ora 2 noaptea, iar aceasta m-a sfătuit să merg la Spitalul Județean de Urgență din Craiova.
Fără calmante, fără cărucior cu rotile
Am sunat la Salvare, au venit și m-au dus la spital. Aveam contracții din 3 în 3 minute, în Salvare nu au avut calmante, iar când am ajuns la spital nu au avut cărucior cu rotile să mă ducă înăuntru. Am mers sprijinită de asistenta de la Salvare, iar când am intrat acolo m-au întins pe un pat si au spus că nu au calmante.
Îți recomandăm să afli mai multe despre provocările vieții de mămică citind două cărți de referință despre alăptare și îngrijirea bebelușului, scrise de Dr. Jack Newman, respectiv Dr. William Sears. Îți propunem pachetul la preț special ”La început de drum”. Detalii, AICI.
Aveam dureri groaznice, le-am spus că este soțul afară și să spună ce trebuie luat, ca să cumpere el, dar în zadar, nimeni nu mă băga în seamă. După 3 ore, mi-au facut o ecografie și mi-au spus că bebe e mort. M-au mutat la etajul 7, mi-au facut o injecție și au spus că o să elimin singură bebelușul. Le-am rugat pe doamnele asistente să îmi facă un calmat, dar au spus că nu au. Am sunat soțul și mi-a luat, dar nu avea voie în spital și a rugat paznicul să le aducă.
Când mi s-a făcut rău, au decis să mă chiureteze
Acesta i-a cerut 100 lei ca să le aducă, iar în situația dată nu a avut de ales, i-a dat.
După ce au ajuns calmantele, am rugat o asistentă să îmi facă unul, iar aceasta mi-a spus că sunt murdară de sânge și nu are unde să îmi facă injecție. Într-un final, mi-a făcut calmantul, dar durerile nu m-au lăsat, iar după 7 ore de chin mi s-a făcut rău.
M-au dus de urgență să îmi facă chiuretaj, care a durat 5 minute, iar după nu am mai avut nici bebe, nici dureri. Oare nu puteau face asta de prima dată? M-au lăsat să mă chinui, de parcă nu era de ajuns că pierdusem copilul. Nu voi putea uita niciodată nepăsarea și lipsa lor de umanitate. M-a marcat pe viață ceea ce am trăit și numai bunul Dumnezeu m-a întărit.”
DISCLAIMER: Povestea prezentată este scrisă integral de cititoarea Totul Despre Mame și reprezintă exclusiv punctul de vedere al autoarei. Este o expunere subiectivă a unui moment trăit de cititoarea noastră.
Cum a fost naşterea ta? Ai născut natural sau prin cezariană? A fost momentul naşterii aşa cum ai visat tu sau ai rămas cu amintiri triste? Povesteşte-ne cum a decurs momentul în care puiul tău a venit pe lume, în aproximativ 1000 de cuvinte, trimite-ne textul tău la adresa [email protected], cu titlul POVESTE DE NAȘTERE şi, dacă este selectat, va apărea la această rubrică. Dacă ai şi câteva fotografii din maternitate sau din primele voastre zile împreună, ne-am bucura tare să le vedem şi să le publicăm odată cu articolul! Mulţumim!
