Sexualitatea este cea mai puternica energie la care avem acces. De unde sa încep să vorbesc despre ea? Hai să o iau cu începutul.
Îmi aduc aminte cand eram adolescent cum a ajuns educația sexuală la mine. Ea a constat în două lecții. Prima a fost livrată de tata când eram în pat înainte de culcare și m-a văzut cum mă scărpinam pe burtă pe sub pătură. M-a văzut, a venit repede la mine și mi-a spus: „Andrei, să știi că dacă te masturbezi o să înnebunești!” Asta a fost lecția numărul 1.
A urmat lecția numărul 2, câțiva ani după, când plecam într-o tabără. Eu eram în hol gata de plecare. Mama îl cheamă pe tata și îi șoptește ceva. Tata vine la mine și îmi spune uitându-se undeva în sus, jenat: „Andrei, știi să folosești și tu chestii din alea”. I-am spus să fie liniștit și am plecat în tabără.
Asta a fost educația mea sexuală primita de la părinți. Restul a venit din reviste, filme și de la baieții mai mari.
Acum m-aș bucura dacă te-ai opri puțin și te-ai gândi cum a fost la tine.
Tu cum ai aflat despre sexualitate, despre cum să te bucuri și să te protejezi în același timp?
Ce șanse pentru o relație sănătoasă și funcțională dați voi cuplurilor dacă priviți din perspectiva asta viitorul vieții lor sexuale? Asta a fost întrebarea care m-a făcut să îmi pun problema educației sexuale pentru copiii noștri. Un copil educat sexual la timp este un copil protejat!
Dar ce se întâmplă după ce devenim adulți?
Creștem repede și la un anumit moment vine timpul și începem să avem relații care implică și sexul și apar convingeri profund ancorate în emoțiile puternice legate de aceasta energie explozivă și răvășitoare, sexul!
Şi uite aşa timpul trece, experimentăm, încercăm, avem experienţe mai plăcute sau nu şi începem să ne dorim ceva mai mult. Intrăm în relaţii cu intenţia de a rămâne acolo. Şi chiar o facem, însă suntem oameni şi atracţia sexuală există pentru fiecare, chiar dacă o reprimăm sau nu. Ea este acolo şi ne va pune întrebări tot timpul.
Ce faci pe stradă când nu poţi fără să întorci capul după ea?! Este normal? Ce fac fiindcă mă atrage şi mi-a mai şi zâmbit?
Problema cea mai mare este că multă lume confundă angajamentul în relaţie şi atracţia sexuală! Angajamentul în relaţie nu înseamnă să nu fii atras sexual de alte aspecte feminine. Este normal să fii atras de mii de forme de feminitate în fiecare zi. Femininul e atât cea mai puternică atracţie pentru bărbat cât şi cea mai confuzantă formă de expresie. Dă-ţi voie să fii atras de ea. A recunoaşte asta nu înseamnă că încalci angajamentul în relaţie!
A renunţă la angajament pentru atracţie înseamnă să îţi încalci angajamentul şi marea majoritate sacrifică orice pentru transmiterea de energie sexuală.
Între abținere și neabținere
Unii dau curs chemării şi renunţă la angajament.
Alţii se abţin.
Ei sunt în continuu într-o negociere cu ei înşişi, într-o lupta care le scurge toată energia vieţii. Vor fi tot timpul atraşi de partea din spectrul feminin pe care nu îl primesc în relaţia lor. Asta le va încerca tot timpul angajamentul în relaţie. Poţi oare trăi cu amândouă, angajamentul şi atracţie în pace? Nu cred!
Cred însă că cei mai fericiţi sunt cei care îşi pun întrebare corectă şi anume: CUM MĂ FOLOSESC DE ENERGIA SEXUALĂ? şi nu CUM SCAP DE ENERGIA SEXUALĂ?
Cei care reuşesc să afle cum sexualitatea îi ajută la scopul vieţii, cum pot primi energia feminină, cum pot converti atracţia în inspiraţie conectând-o la menirea lor. Ei sunt cei care trăiesc în echilibru.
Este oare posibil acest lucru?
Săptămâna viitoare o să scriu despre conectarea cu sinele care îţi poate aduce echilibrul atât de râvnit în lumea în care trăim.
