Tati, ţine-te bine!

Cum să-l ajutăm pe tati să se obișnuiască cu noul lui rol

Ce să le spunem partenerilor noştri atunci când îi anunţăm că vor fi taţi? Că sunt multe lucruri la care trebuie să te gândeşti atunci când devii tată pentru prima dată? Că pe măsură ce te adaptezi la noul statut, trebuie să ai grijă de copilul tău, de tine şi de relaţia cu partenera ta şi că experienţa este cel mai bun mod de a-ţi construi încrederea în tine? Şi cel mai important dintre toate, că soluţia este să te arunci cu capul înainte şi să încerci, fie ce-o fi?

Schimbările care au loc în viaţa ta de proaspăt tătic sunt multe şi diverse. Haideţi să vedem ce sfaturi putem să le dăm partenerilor noştri ca să îi ajutăm să se obişnuiască cu noul rol şi să avem o familie care funcţionează de minune.

Împlicaţi-vă în viaţa nou-născutului!

S-ar putea să te simţi copleşit la început, dar chiar şi noii tătici sunt complet echipaţi pentru această misiune. Taţii sunt la fel de pricepuţi ca şi mamele la recunoaşterea şi satisfacerea nevoilor nou-născuţilor. Sunt, de asemenea, la fel de în măsură să aibă grijă de copiii mai mari.

Încearcă să iei parte la toate!

Îmbrăcatul, legănatul, joaca, baia şi schimbarea scutecelor – toate acestea sunt oportunităţi de a relaţiona cu copilul. Abilităţile parentale sunt, parţial, o chestiune de practică, deoarece devii mai bun şi mai încrezător pe măsură ce acumulezi experienţă.

Odată ce te-ai implicat, ţine-te bine!

Rezistă tentaţiei de a înapoia copilul mamei atunci când lucrurile par să devină mai dificile. Timpul petrecut doar între voi doi contribuie la construirea încrederii şi a relaţiei tată-copil.

Alege să fii singur uneori!

Petrece timp doar tu şi copilul. Acesta este un amănunt foarte important, esenţial construirii unei relaţii puternice şi durabile cu micuțul. Este, de asemenea, un lucru bun pentru partenera ta, care ar putea, astfel, din când în când, să mai ia câte o pauză.

Arată-ţi afecţiunea!

Când îi arăţi copilului afecţiune şi răspunzi la semnalele sale, o substanţă chimică naturală, numită neuropeptidă, este secretată de creierul copilului. Această substanţă joacă un rol important în definirea emoţiilor. Pe lângă faptul că îl face pe copil să se simtă bine, construieşte conexiuni între celulele nervoase, stimulând astfel dezvoltarea cerebrală. Poţi imita expresiile faciale ale copilului: încruntările, sunetele, zâmbetele. Acest lucru va îmbunătăţi relaţia şi comunicarea voastră.

Purtaţi o discuţie!

Pe măsură ce ai grijă de copil, încearcă să îi vorbeşti despre lucrurile pe care le faci. Spre exemplu „Hai să ne îmbrăcăm. Sus în picioare!”. Folosirea unui ton blând, calm, melodios, îl ajută pe copil să se simtă în siguranţă şi protejat.

Vorbitul este ca un nutrient cerebral pentru bebeluşi. Îi ajută să îşi construiască limbajul şi abilităţile de comunicare, chiar de la vârste fragede. Copiii nu au nevoie să înţeleagă cuvintele pentru a beneficia de o discuţie.

Fă-ţi timp pentru joacă!

Chiar dacă bebeluşul tău este încă mic, puteţi juca diverse jocuri împreună:

  • Aşezarea copilului pe burtică ajută la dezvoltarea musculaturii şi creierului. Dacă bebeluşului tău nu îi place, încearcă să-l ţii în această poziţie doar pentru scurt timp.
  • Sunetele, perspectivele şi senzaţiile cât mai diverse îl ajută pe copilul tău să îşi dezvolte aptitudini în diferite domenii. Încearcă să îl obişnuieşti cu jucării, texturi interesante sau obiecte care scot sunete diferite.
  • Cuvintele, rimele şi poveştile construiesc competenţe lingvistice şi de memorie.
  • Un joc de genul „cucu-bau” contribuie la modul în care copilul reuşeşte treptat să îşi comunice şi exprime emoţiile.

Ai grijă de relaţia ta!

Multe cupluri constată că relaţia lor se schimbă odată ce copilul vine pe lume. La început este entuziasmant, iar cuplurile se apropie mai mult unul de celălalt. După aproximativ o lună, însă, cei doi parteneri adesea se simt obosiţi, stresaţi şi copleşiţi de toate nevoile şi cerinţele unui copil. Uneori, cei doi pot descoperi că au idei şi stiluri diferite de a construi o familie şi a creşte şi educa un copil.

Discută cu partenera ta despre orice schimbare ce se produce în relaţia voastră. Este cea mai bună modalitate de a evita o ruptură între voi.

Înţelege schimbările care se produc în viaţa ta intimă

Venirea copilului pe lume vă poate schimba viaţa intimă. Amândoi s-ar putea să vă doriţi să fiţi din nou apropiaţi, însă să aveți un moment intim poate fi o provocare, mai ales dacă sunti obosiţi, dacă partenera ta nu se mai simte la fel de bine după naştere, din punct de vedere fizic, sau suferă de o formă mai uşoară sau mai accentuată de depresie postnatală.

Majoritatea cuplurilor îşi refac viaţa intimă cu timpul. Iată câteva lucruri care ar putea ajuta pe parcurs:

  • Aveţi răbdare. Amândoi treceţi prin câteva schimbări majore. Este important să îţi reasiguri partenera că eşti alături de ea şi să încerci să îi înţelegi sentimentele. Adesea, cuplurile sunt sfătuite să aştepte şase săptămâni după controlul postnatal înainte de a-şi relua viaţa intimă. Toată lumea este diferită, însă, şi unele mămici s-ar putea să aibă nevoie să aştepte mai mult.
  • Găsiţi alte modalităţi de a fi intimi. Încercaţi să vă arătaţi unul altuia dragostea prin săruturi şi îmbrăţișări, făcându-vă unul altuia masaj sau făcând o baie împreună. Încercaţi orice vă face amândurora plăcere, în aşa fel încât să rămâneţi apropiaţi.
  • Suflecă-ţi mânecile. Atunci când te implici în îngrijirea copilului sau în dusul sarcinilor casnice la bun sfârşit, îi oferi răgaz partenerei tale să se recupereze.
  • Acestea pot fi subiecte greu de discutat. Dacă este aproape imposibil pentru voi, poate ar trebui să luaţi în considerare varianta de a sta de vorbă cu un psiholog.

 

Educaţi-vă copilul împreună!

A educa împreună copilul, asemeni unei echipe, înseamnă să împărţiţi valorile familiale, să luaţi decizii împreună, să rezolvaţi probleme în mod constructiv şi să vă discutaţi punctele de vedere diferite cu calm.

O echipă parentală are numeroase avantaje:

  • Când tu şi partenera rezolvaţi cot la cot provocările şi bucuriile familiei, sunteţi mai puternici şi mai bine echipaţi pentru a face faţă eventualelor greutăţi.
  • Copiii învaţă cum să se poarte observându-vă comportamentul unul faţă de celălalt. Când aveţi probleme, rezolvaţi-le într-un mod constructiv, calm şi cooperant, pentru că, astfel, daţi o lecţie de viaţă şi celor mici.
  • Simţul siguranţei al copiilor este în strânsă legătură cu relaţia părinţilor. Când copilul vă vede sau vă simte că lucraţi împreună, indiferent de situaţie, se simte în siguranţă şi protejat.

 

În primele zile, cheia este să rămâneţi optimişti şi să vă sprijiniţi unul pe celălalt în procesul descoperirii noului statut de părinţi. Iată câteva sfaturi:

  • Ia aminte la interesele şi grijile partenerei tale. Mamele adesea spun că pun mare preţ pe şansa de a împărtăşi diverse lucruri, fie bune sau rele, cu cineva căruia îi pasă.
  • Fii pregătit să intervii atunci când e nevoie de tine, în aşa fel încât partenera ta să poată lua o pauză.
  • Sprijiniţi-vă unul pe celălalt în faţa copiilor şi discutaţi-vă divergentele atunci când cei mici nu sunt în preajmă.
  • Păstrează sfaturile nedorite pentru tine deoarece, uneori, partenera ta va dori doar să se descarce de stres, spunându-ţi tot ce are pe suflet şi având nevoie doar să fie ascultată.
  • Faceţi-vă un obicei din a vă discuta problemele, ideal fiind atunci când amândoi sunteţi odihniţi şi relaxaţi.

Stabileşte care este rolul tău!

Este important pentru cupluri să îşi stabilească rolurile atât în interiorul familiei, cât şi în afara ei. Spre exemplu, dacă un tată îşi doreşte să fie implicat îndeaproape în viaţa copiilor, ar putea fi nefericit să lucreze peste 50 de ore pe săptămână. În mod similar, nu este sănătos pentru o mamă să fie casnică full-time, dacă munca este importantă pentru ea şi este nefericită când nu lucrează.

Iată câteva idei de cum să vă începeţi comunicarea în ideea stabilirii prerogativelor fiecăruia:

  • Ce trebuie făcut? Faceţi o listă cu cerinţele familiei voastre, fie că e vorba de îngrijirea copilului, mers la cumpărături, spălatul vaselor, gătit sau mers la serviciu. Aceasta vă va oferi un punct de pornire asupra lucrurilor pe care plănuiţi să le faceţi de acum încolo.
  • Cât de mult doriţi sau sunteţi nevoiţi să munciţi fiecare? Încercaţi să priviţi obiectiv acest subiect (cine câştigă cel mai mult?), dar şi subiectiv (este unul dintre voi mai doritor să stea acasă cu copilul?).
  • De câţi bani aveţi nevoie? Puneţi pe hârtie bugetul de care familia voastră are nevoie şi hotărâţi împreună dacă vă permiteţi să mai reduceţi din orele de serviciu în favoarea petrecerii timpului acasă cu copilul.
  • Serviciul cui este mai flexibil? S-ar putea ca angajatorul unuia dintre voi să fie mai permisiv şi înţelegător decât al celuilalt. Acest amănunt ar putea face o mare diferenţă atunci când reveniţi la serviciu.
  • Ce vă face fericiţi? Cercetările au arătat că nu contează cine îşi asumă cele mai multe responsabilităţi în familie, atâta timp cât amândoi partenerii sunt fericiţi şi se simt împliniţi.
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație