Certurile în familie sunt destul de comune, dar uneori sunt scăpate de sub control şi pot răni. Violenţa domestică se poate întâmpla în orice fel de familie și joacă un rol major în destrămarea unei familii.
De unde începe violența domestică?
Majoritatea oamenilor se ceartă din când în când cu alţi membri ai familiei lor. Părinţii ar putea avea contradicţii pe tema banilor, copiilor, locurilor de muncă sau treburilor gospodăreşti, iar copiii se pot certa aproape de la orice.
Uneori, divergenţele pot însă scăpa de sub control şi să rănească. Când se întâmplă acest lucru între adulţi, toată lumea este afectată, în special copiii.
Majoritatea oamenilor nu doresc să creadă că ceea ce se întâmplă în familia lor este „violenţă”. Este greu să vorbeşti despre subiect, iar oamenii pot ignora sau chiar nega ce li se întâmplă. Mulţi consideră că vorbitul despre “problemă”, chiar şi cu cei mai apropiaţi prieteni, este ceva aproape imposibil pentru ei, şi simt că nu ar trebui să o facă.
Din păcate, violenţa în familie rareori trece de la sine. De obicei se agravează în timp, cu excepţia cazului în care se produc schimbări reale în atitudine şi comportament.
- CITEȘTE ȘI: Violența în familie. ”Da, am semne pe mâini, dar de data asta nu m-a lovit. Doar voia să fiu a lui”
Ce este violenţa domestică?
Când spunem violenţă domestică, majoritatea ne gândim la abuz fizic de putere. Acest lucru este cu siguranţă o parte din ea. În general, abuzul sau violenţa se petrece atunci când oamenii îşi folosesc puterea de a răni, de a controla sau intimida pe cineva. Acest lucru se poate face prin cuvinte sau cu fapte.
Violenţa în familie este ceea ce se întâmplă atunci când unul dintre parteneri este rănit fizic sau emoţional, şi se teme că se va întâmpla din nou.
Iată câteva puncte cheie legate de violenţa domestică:
- Violenţa domestică apare în cuplurile care trăiesc împreună, sunt căsătoriţi, divorţaţi sau despărţiţi.
- Se întâmplă între bărbaţi şi femei, dar şi în relaţiile cu persoane de acelaşi sex.
- Oamenii de ambele sexe pot fi abuzivi sau violenţi.
- Oamenii care sunt abuzivi au tendinţa de a minimiza lucrurile pe care le fac, în timp ce victimile se învinovăţesc sau minimizează efectul a ceea ce li se întâmplă.
- Din păcate, unii oameni acceptă violenţa şi abuzul ca parte a relaţiilor.
Cearta nu este violenţă domestică
Cearta, discuţiile în contradictoriu, divergenţele de opinie constituie părţi necesare într-o relaţie. Disputa poate fi purtată fără ca cineva să fie rănit şi este una dintre modalităţile cu care adulţii îşi gestionează problemele dintre ei.
Copiii învaţă despre relaţii şi cum să gestioneze un dezacord urmărindu-i pe adulţi cum procedează, în special pe proprii părinţi.
De ce apare violența în cupluri?
Ar putea fi greu de înţeles de ce oamenii îi rănesc în mod deliberat pe alţii, în special pe cei pe care pretind că îi iubesc.
Diverse motive pot duce la violenţă în familie. De exemplu, unele persoane:
- sunt mai puternice, mai mari, au mai multă autoritate sau control decât alţii şi ar putea crede că au mai multe drepturi în familie;
- nu au aptitudinile necesare pentru a face faţă stresului sau nu ştiu cum să îşi gestioneze sentimentele; ar putea fi frustraţi, furioşi şi să se răzbune pe alţii pentru propriile lor incapacităţi;
- ar putea fi geloşi şi să creadă că au dreptul de a controla comportamentul partenerului lor;
- îşi văd partenerul ca pe o proprietate personală şi cred că îl pot trata cum consideră de cuviinţă;
- cresc în familii în care abuzul şi violenţa au fost folosite ca modalităţi de rezolvare a conflictelor sau de a obţine cele dorite; aceşti oameni nu cunosc alte moduri de comportament.
- CITEȘTE ȘI: Abuzul emoţional este o formă de violență domestică. Formele subtile sub care se manifestă
Care sunt primele semne care duc spre violență?
În unele familii, certurile şi discuţiile în contradictoriu se pot termina în acte de violenţă domestică. Acest lucru se întâmplă atunci când unii oamenii cred că ei ştiu cel mai bine, că au dreptul de a face ce vor cu cei din jur, şi insista ca lucrurile să fie făcute cum spun ei, indiferent de ce s-ar întâmpla. Uneori, drogurile şi alcoolul pot juca un rol, deşi nu constituie o scuză.
Există un model comun pentru acest gen de abuz şi violenţă, uneori numit „ciclu de violenţă”. Acest ciclu de multe ori se agravează şi se repetă din ce în ce mai des.
Enervarea treptată
Acesta este momentul în care o persoană începe să se simtă iritată şi nervoasă. Persoana în cauză ar putea crede că partenerul este de vină, chiar dacă acesta încearcă, de fapt, să „menţină pacea”. Deoarece aceste sentimente devin din ce în ce mai intense, persoana ar putea deveni abuzivă verbal şi să ameninţe.
Procesul de enervare conduce la o explozie mai devreme sau mai târziu, dacă nu găseşte altă modalitate de a-şi gestiona sentimentele. Procesul poate dura săptămâni, zile sau doar câteva minute.
Explozia
Acesta este momentul în care un partener este rănit fizic, în cazul în care este folosită forţa. Poate include împingere, brutalizare sau bătăi, care pot lăsa vânătăi sau oase rupte. Pot exista strigăte, limbaj violent sau ameninţări.
Violenţa în acest punct poate pune viaţa în pericol.
Părerea de rău
Uneori, după ce devine violentă, persoana abuzivă ar putea spune că îi pare rău, să se simtă neajutorată şi vinovată. E posibil să promită că nu va mai face şi să îşi declare dragostea pentru partener.
Unii nu se văd pe ei înşişi ca fiind responsabili pentru ceea ce s-a întâmplat. Ei ar putea da vina pe partener, alcool sau droguri, sau să treacă momentul ca nefiind important. Unii ar putea nega faptul că ceva s-a întâmplat.
Luna de miere falsă
Persoana violentă ar putea să încerce să îşi compenseze comportamentul cumpărând cadouri, reparând lucruri prin casă şi, în general, încercând să îi facă pe plac partenerului.
- CITEȘTE ȘI: Nou centru pentru victimele violențelor sexuale ce oferă servicii complexe, deschis în București
Acest lucru ar putea fi o uşurare, pe măsură ce lucrurile între cei doi ar părea că se întremează, chiar spre mai bine decât erau înainte. Dar, cu excepţia cazului în care persoanele abuzive se ţin de promisiunile că îşi vor schimba comportamentul, este probabil că situaţia să se repete.
