Episodul 262: Cum să fii eficient de 1 Martie

Azi dimineață, uitasem complet că e 1 Martie. Îmi ieșise chestia asta din cap, deși masa de la bucătărie era plină de mărțișoare mai ceva ca tarabele de la colțul blocului.

Nu știu cum a calculat el că are nevoie de fix și exact 31 de mărțișoare. A cumpărat în fiecare zi câte 5-6-7-8, de când au apărut tarabele.

-Dar de ce nu le iei pe toate ca să știi o treabă?

-Fac economie la bani!

Pam-pam! A cheltuit eșalonat. N-a dat toți banii grămadă. În fine, ieri mi-a luat și mie. Am observat!!! Ochiul meu de vultur nu prea ratează nimic. Până să ajungem acasă, cutiuța cu mărțișorul meu dispăruse. (Am uitat să precizez: mie mi-a luat la cutie, la restul a luat cu punguță sau carton, dar eu am fost mai cu moț!).

Azi dimineață, aproape chioară de somn, că nu știu de ce m-am trezit greu, mă pomenesc cu el după mine la bucătărie, gata să-mi sară inima din piept când l-am auzit vorbind în spatele meu. Eu mă credeam singură și, deodată, aud un ”Ieeeeei! De azi e primăvarăăăăă!”.

Mda, deci veni primăvara. Veni pe la 6.30 săraca.

Eu pregăteam micul dejun și el se tot foia cu mărțișoarele.

-Dar poți măcar să le mai strângi un pic? N-am unde să pun mâncarea.

-Am atâtea mărțișoare de dat că nici nu prea mi-e foame.

Le strânse, până la urmă, adică le împinse și le făcu grămadă.

Eu așezai toate farfuriile, cănile, tacâmurile și ne apucarăm amândoi să mâncăm.

-Stai, mami! Stai!

Hopa! Stau! N-am mai mișcat! El se ridică de pe scaun și fugi din bucătărie. Se întoarse imediat înapoi cu mărțișorul meu:

-Cu ocazia de primăvară, ți-am pregătit acest mărțișor, mama mia!

-Vai ce drăguț! Vai ce frumos! mimez eu entuziasmul.

Un trifoi de tablă cu o pietrică lipită strâmb cu mult silicon, vopsit pe alocuri cu verde, o minunăție! Era o broșă, de fapt. Mă rog, intenționa să fie, pentru că partea care se prinde, cea care ar fi trebui să aibă un ac, era doar de formă, acul nu se deschidea. Dar era frumoasă!

-Extrao… dau eu să zic ceva, dar mă întrerupe.

-Da, mă bucur că-ți place, dar ia-l mai repede că-mi trebuie cutia.

Poftim???

Iau mărțișorul și el sare și ia cutiuța.

-Asta am vrut eu! Cutiuță de-asta! Ce mă bucur că am găsit și cu mărțișor în ea și te-am făcut și pe tine fericită. Acum suntem amândoi fericiți!

Da, și el a fost și eficient. Și-a cumpărat cutia pe care și-o dorea și bonus a fost mărțișorul. M-a aranjat și pe mine. Doi în unu!

 

Mai multe aventuri și dialoguri citiți în cartea noastră: ”Eu n-am furiș. Dialoguri marioneze”, disponibilă AICI.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație