Episodul 320: Despre copil nu glumesc cu boli, accidente sau moarte!

jurnal

S-a întâmplat să pice copilul în cap. Accidente… se întâmplă. Ni se întâmplă, că nu a fost ceva la individual. Treaba asta s-a trăit în echipă, că așa trăiesc mamele cu copiii lor. Făcea scheme pe bară, Nadia Comăneci style, și i-a scăpat mâna.

A fost un accident. Se întâmplă. Ni se întâmplă!

Toată povestea de după am scris-o AICI, atunci când era proaspătă, în timp ce stăteam lângă el și îl verificam să respire, să aibă pupilele egale, să-mi numere corect degetele, să vorbească și să revină la starea lui inițială, să fie vioi, să râdă, să facă farse.

Am primit foarte multe mesaje pe toate canalele.

În stresul care m-a apucat atunci, am întrerupt orice comunicare cu publicul, ca să zic așa. Am vorbit numai cu strictul necesar de oameni. Dar strict! Până și bunicile au fost ținute un pic la distanță. Abia după ce am publicat povestea, am început să și vorbesc. Oamenii voiau să știe dacă e bine copilul, ce au zis medicii, ce recomandări am primit și, eventual, în ultimă instanță, eram întrebată și cum s-a întâmplat, de fapt.

Ce nu am să înțeleg niciodată, dar niciodată, în schimb, sunt întrebările de tipul: ”Pe bune?”/ ”Chiar e adevărat?” / ”Glumești, nu?”. Oameni buni, ce om cu mintea întreagă ar face asemenea glume pe seama copilul? Cine ar îndrăzni să se gândească să mintă în așa fel despre copilul lui? Cam cum ar trebui să gândești ca să ajungi să pui asemenea întrebări? De fapt, gândești? Serios, acum… Ați glumit sau ați mințit vreodată că aveți copilul bolnav sau că vi s-a întâmplat cine știe ce tragedie?

”Nu, am glumit, ha, ha!”

După ce a murit primul meu copil, se întâmpla să mă întâlnesc cu câte un cunoscut care să mă întrebe ce face copilul. Îi spuneam că a murit și răspunsul nu întârzia să apară: ”Pe bune?” / ”Hai, mă, tu glumești!”. Nu toți, nu generalizez, dar mi-a fost dat să am parte și de astfel de replici. Ce să răspunzi în cazul acesta? Ce să le zici acestor oameni? ”Nu e pe bune, am vrut doar să văd ce zici!”  sau ”Nu, am glumit, ha, ha!”.

Oameni buni, niciun om întreg la dovleac (ca să vorbesc aplicat pe moment) nu face astfel de glume! Pentru că nu se fac astfel de glume! Pentru că nimeni nu ar minți cu așa ceva. Pentru că pe teme de boală, de accidente sau de moarte nu se fac glume și nu se spun povești inventate. Niciodată! Punct.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație