Episodul 328: Și noi ne învățăm copiii să fie buni în loc să se apere de oameni…

Mama lui Victor
jurnal
Că așa trebuie. Așa trebuie să ne educăm copiii! Așa îi formăm oameni buni, spunându-le că lumea e un loc magic și că oamenii sunt buni și că și el trebuie să fie bun, că nu se poate să fii rău, să faci rău, că nu e corect. Îi învățăm să fie drăguți cu oamenii, să le vorbească frumos, să le zâmbească….

Știți? Am un singur exemplu în minte și mi-e rușine de mine…

Ziua în care, în stație fiind, așteptând troleul, un bătrân a intrat în vorbă cu Victor. Avea vreo cinci ani pe vremea aia. Îi tot punea tot felul de întrebări și copilul era vădit deranjat de asta. Apoi, nenea i-a pus mâna pe cap, i-a ciufulit părul și l-a întrebat de ce nu vorbește, că el îl întreabă de vorbă. Am sărit ca un leu atunci. L-am rugat frumos, mă rog, unii ar zice că nu prea frumos, să nu-l mai atingă și să-l lase în pace. I-am spus că nu are chef de vorbă și punct. Multe mi-a derulat creierul în momentul acela…

N-am mai așteptat troleul, am plecat pe jos, să facem mișcare și să stăm de vorbă

Copilul era un mic pachețel cu uriași nervi. Și eu la fel. Îmi amintesc cum îi ziceam că da, că nu e așa grav că i-a pus mâna pe cap, că l-a atins. Ce e așa de grav, nu? Nu e, nu-i așa? Nu pe naiba!
Îmi pare rău… Îmi pare rău… M-aș întoarce acum, pe trotuarul acela, în plimbarea aia să-i spun copilului că nu e așa. Să-i spun că-mi pare rău, să-mi cer iertare și să-i zic că de oameni ar trebui să se ferească. Să-i zic să nu lase pe nimeni să-l atingă. Să-i zic să se apere de orice gest care îl deranjează. Să-i zic că nu toți oamenii sunt buni și că trebuie să fim atenți la cei din jurul nostru. Și să-i mai spun că nicăieri nu e în siguranță și că trebuie mereu să fie în gardă. Și să-i mai spun că nu contează cum e el, ce om bun e și ce suflet minunat are că există unii care îți pot face brânci în fața metroului fără ca tu să faci ceva.

Dar pe trotualul acela și înapoi în timp nu am cum să mă duc

Dar mă duc acum să-l iau de la școală și să-i vorbesc despre un viitor sincer în care lumea nu e alcătuită numai din oameni buni.
Și să-i cer iertare eu pentru lumea în care trăim. Noi toți ar trebui să le cerem iertare copiilor pentru lumea în care îi obligăm, prin naștere, să trăiască.
Citește și ”Eu n-am furiș. Dialoguri Marioneze”, de Vivi Gherghe, cu ilustrații de Tuan Nini.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa