Episodul 443: Scrisoare către copilul meu – ”Îmi cer scuze pentru toate promisiunile naive”

jurnal

Dragă maimuț/marmot/pisoi/copil iubit,

Știi? Când te-am născut, pentru că văzusem în filme cum se face, ți-am spus că te iubesc și ți-am promis, în mintea mea, că îți voi da totul în această viață, că voi face orice să ai totul, că nu îți va lipsi niciodată nimic…

Ți-am promis multe eu atunci.

Ți-am promis că te voi face fericit, că nu vei cunoaște niciodată tristețea, supărarea, eșecul, dezamăgirea. Cum să-ți spun? Ți-am promis un glob de sticlă, practic, în care ar fi trebuit să trăiești fără suflet.

Anii au trecut și nu pot decât să îmi cer scuze pentru toate promisiunile naive pe care ți le-am făcut atunci. Te rog să mă ierți, copile, aveam 25 de ani și habar nu aveam ce înseamnă viața.

Mi-am adus aminte de asta azi, când mi-am luat, în sfârșit inima în dinți să adaug și eu un gând la cea mai lungă scrisoare de gânduri pozitive, a celor de la Medlife. Trebuia să răspund la întrebarea: ”Tu ce-i promiți micuțului tău?”

Și știi ceva? Stau pe gânduri de câteva săptămâni.

Mi-am amintit de promisiunea aceea de la început și nu pot decât să plec capul în pământ și să-mi pară rău. Și nu pentru că nu îți pot oferi ce ți-am promis atunci, ci pentru că mi-a luat câțiva ani să înțeleg cum se cresc și cum ”se fac” oamenii.

Nu pot să-ți dau totul, dar am să te învăț cum să faci totul din ce ai.

Nu vei avea toate jucăriile pe care ți le dorești, toți roboții, tot LEGO-ul din lume sau ultimele gadgeturi. Nu îți voi putea cumpăra tot ce ai vrea să ai. Nu îți voi putea da nici un palat de gheață pe vârful muntelui, nici unicorn, nici rachetă cu care să zbori pe Lună. Nu-ți voi putea cumpăra nici măcar un palat mai mic, la câmpie și nici măcar un cal, ca să nu mai vorbesc de rachetă.

Nu îți pot da chiar totul, dar îți promit, copile, că te voi învăța tot ce pot.

Am să te învăț să te bucuri, să-ți trăiești fericirea, să apreciezi, să fii recunoscător, să lupți, să fii corect, să fii bun, să fii blând, să fii sincer, să fii deschis, să fii curat, să fii trist, să zâmbești, să ai curaj, să decizi, să iubești, să spui ce gândești, să știi când să taci, să știi ce vorbești, să simți, să înduri, să-ți revii, să cazi, să te ridici, să fii înfrânt, să învingi, să râzi și să plângi, să fii tu, să nu uiți niciodată să fii tu… te voi învăța să trăiești. Pentru că viața nu e despre a avea, ci despre a fi și a trăi, iar eu vreau să știi cum s-o faci cel mai bine.

Nu îți pot primite că te voi face fericit. Fericirea depinde de fiecare în parte. Eu te voi învăța cum să te faci fericit.

Nu îți pot promite că nu vei cunoaște niciodată tristețea, supărarea, eșecul sau dezamăgirea. E imposibil! Viața e un puzzle din tot felul de piese. Nu te pot feri de ”rele”, dar te pot învăța cum să le primești, cum să le duci și cum să te ridici din nou.

Nu pot face minuni astfel încât să nu-ți lipsească nimic în viață, dar te pot asigura că eu nu-ți voi lipsi. Voi fi întotdeauna acolo pentru tine, oricând vei avea nevoie de mine. Nu voi trăi veșnic, dar învățându-te toate aceste lucruri, mă asigur că voi fi cu tine chiar și după ce voi pleca din lumea asta. Voi fi în gândurile și în inima ta.

Iar pentru mine asta înseamnă totul.

Cu toată inima,

Mami

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație