”Vreau să fac dragoste cu tine!”

Mama lui Victor
jurnal

M-am revăzut cu niște prieteni în weekend. Copiii noștri se înțeleg foarte bine și suntem cumva ”fortați” să ne vedem des ca să-i mai potolim.

Discutăm de ale toamnei, planuri de viitor apropiat, idei de amenajare, rețete, cam ce pot vorbi niște părinți înainte să treacă la registrul subiectelor despre copii. Cum e pe la școala unuia, cum e pe la  altuia, ce rechizite se mai cer, cum e cu manualele și, la un moment dat, pică bomba! O ținuseră ceva înainte.

Despre conversațiile părinților pe Whatsapp s-a mai scris, s-au mai amuzat unii sau alții, s-a mai pus câte ceva pe Facebook, dar toate lucrurile erau din capitolul școlii, totuși.

Ce se întâmplase pe grupul de părinți din clasa băiatului prietenilor mei? Păăăi, să vedeți!

A scris doamna învățătoare că au nevoie de nu știu ce cărțulie, nu știu ce bloc de desen pentru a doua zi. Apoi, s-a tratat subiectul burselor, cu imagini din documentele oficiale și toate informațiile. Cei interesați puneau întrebări, știți și voi, cum se face pe un grup din ăsta (că nu cred că există părinți/clasă care să nu aibă așa ceva, să mă contraziceți dacă mă înșel).

Șiiii, în tot acest topic, vine și mesajul unui tătic: ”Vreau să fac dragoste cu tine!”. Pam-pam! Și s-a făcut liniște pe grup. Nimeni n-a mai zis nimic. Mesajul a stat vreo jumătate de oră, până când expeditorul l-a șters.

– Pentru că nu i-ați răspuns! am zis eu.

– Eu am vrut să răspund, a zis prietenul meu, voiam să-l întreb cu care dintre noi, că suntem mai mulți pe acolo.

– A încurcat, mă, săracul de el, a zis prietena mea.

– Ce? Grupurile? a întrebat leșinat de râs prietenul meu.

Am râs, ne-am hăhăit, dar totuși: pentru cine era mesajul? Prietenii mei zic că niște părinți de copil de clasa a 3-a nu și-ar mai da mesaje de genul ăsta. Adică nu atât de ”romantice”, dacă înțelegeți ce vreau să spun. Și nu la ora 15, în zi lucrătoare. Ne-am mai întrebat și dacă soția domnului este pe grupul de Whatsapp. Cum ar fi? Vă dați seama.

Sau poate că era vorba despre un tătic divorțat, cum crede prietena mea, deși soțul ei nu e de acord cu ipoteza asta.

Și mesajul a stat acolo jumătate de oră, cât să-l vadă destui, dar nimeni, nimeni, nimeni n-a întrebat nimic.

Ce oameni, domle! Ce oameni! Cum să faci așa ceva? Cum? Cum să nu întrebe nimeni nimic? Dragoste, dragoste, dar să știm și noi! Că doar așa e la modă acum, trebuie să ne pese de cum iubesc alții și pe cine.

 

PS: Dar vă dați seama cum s-a simțit el când a văzut că nu primește niciun răspuns și apoi a realizat unde a scris?

Citește și ”Eu n-am furiș. Dialoguri Marioneze”.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa