Episodul 65: Concurs cu povești de alăptare în public

Concurs alaptare in public / Totul despre mame

Mă simt ca bunică-mea, draga de ea, când se minunează de vreo chestie: „Bătrână oi fi, da așa ceva n-am pomenit în viața mea!”

Așa și eu. Mamă sunt, am alăptat și eu, dar așa ceva n-am putut să fac în viața mea. Văd prin parcuri mame care alăptează pe furiș. Nu într-un loc retras, ci acoperite cu fel de fel de textile. Nu zic să stai cu sânii pe afară, dar una e să te ferești și alta e să trântești un pled peste copil ca să nu-ți vadă ție cineva jumătate de sân!

Da, știu, câteodată e greu să alăptezi în public. Nu de puține ori mi s-a întâmplat să ies cu Victor  pe la terase, când era bebeluș, iar când îl alăptam unii să se uite strâmb la noi, iar alții să ne zâmbească. Mi s-a întâmplat chiar ca cineva să se ofere să-mi dea o eșarfă ca să nu stau în văzul lumii.

Mi s-a mai întâmplat să fiu privită cu scârbă în Vama Veche, în timp ce îl țineam pe Victor la sân pe o bancă de la Stuff, când la niște zeci de metri mai încolo, erau niște fete cu sânii goi și în tanga.

Desigur, n-am avut numai momente neplăcute. Au fost și situații în care am fost complimentați, când am smuls zâmbete…

Iar ca să închei într-o notă veselă, haideți să vă povestesc și ce părere au politiștii despre alăptare. Era o seară de vară, pe Kiseleff, iar eu mă grăbeam să ajung acasă. Stătusem în Parcul Herăstrău până târziu. Victor, din scăunelul lui începuse să plângă de foame. Avea vreo 6 luni. Nu știu cum, necum, dar am plecat cu faza lungă și am și depășit limita de viteză cu vreo 10 km. Cum norocul meu e de-a dreptul chior, din pământ, din iarbă verde, a apărut un nene polițist care m-a tras pe dreapta. Ce bine că m-au oprit, mă gândeam eu. Am deschis geamul în așteptarea lui și mi-am luat copilul în brațe. Nu știu exact ce a zis, știu că mă întreba de amendă, dacă o plătesc pe loc. Îmi tot zicea că am făcut aia, și aia, și că nu e bine.

– Și mai sunteți si cu copilul în mașină, doamnă!

– Doar nu vreți să-l bag în portbagaj! am zis eu în timp ce puneam copilul la sân, ca să tacă și să mă pot înțelege cu domnul polițist.

Ei bine, în momentul ăla, domnul a suferit un blocaj. S-a blocat, pur și simplu. A înțepenit ca personajele din desene animate. Nu știa cum să-mi dea actele înapoi, că eu nu mai aveam nicio mână liberă.

A stat lângă mașină până când am terminat noi, a așteptat să pun copilul în scoică. Mi-a zis că crede că e mai bine cu scoica în față, că nu trebuie să mă întorc să mă uit la copil, îl observ mai bine așa, mi-a dat actele și mi-a zis să am grijă. Am avut!

Poveștile mele cu alăptarea ar continua, dar acum să vă dau și vouă cuvântul!

Voi ce povești aveți? Aștept poveștile voastre (de cel mult 500 de cuvinte) pe adresa [email protected], până la 31 iulie. Cele mai impresionante 3 povești vor fi publicate pe www.totuldespremame.ro și premiate cu un pachet de 5 cărți de parenting!

UPDATE:

Câștigătoarele concursului de povești sunt Cristina Elena, Luiza Druta si Mihaela Cenghiz. Felicitări! Poveștile lor urmează a fi publicate pe site-ul nostru începând de mâine. Felicitări și multumiri tuturor participantelor care ne-au împărtășit povestea lor!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație