Agonia unei familii americane ale cărei fetițe gemene au fost diagnosticate cu o formă rară de cancer

Agonia unei familii

În august 2015, Kendal și Kenedi Breyfolgle, gemene identice, au fost diagnosticate cu leucemie. După ședințe de chimioterapie, boala a intrat în remisiune și, în noiembrie, fetițele au fost externate. Din păcate, boala a revenit în sângele lui Kendal în februarie 2017. Dailymail.com spune povestea familiei greu încercate.

Abby și Aaron Breygolgle au fost mai mult decât încântați să-și ducă acasă fetițele gemene, născute prematur, după o lună petrecută în spital. Nu după mult timp însă, cei doi au descoperit mici pustule pe trupurile micuțelor și s-au grăbit să ajungă cu ele la spital. În urma analizelor efectuate, atât Kendal, cât și Kenedi au fost diagnosticate cu un tip leucemie care apare în mod normal la adulți. Tratamentul urmat a fost chimioterapie în Mayo Clinic din Rochester, Minnesota.

După o cură de tratament, boala a intrat în remisiune în septembrie 2015 și, după ce au mai făcut o ședință de chimioterapie în noiembrie, cele două fetițe au fost externate.

Fericirea părinților a fost însă de scurtă durată pentru că după 19 luni, în februarie 2017 cancerul a revenit în sângele lui Kendal.

Agonia unei familii

Înainte să le dea naștere prematur (33 de săptămâni) celor două fetițe, Abby Breygolgle a petrecut trei săptămâni pe patul din spitalul Sioux Falls din Dakota de Sud. Femeia a răsuflat ușurată când le-a putut duce acasă, dar fericirea ei a fost de scurtă durată.

Mamă a trei copii (în afara celor două gemene, mai are o fetiță mai mare, pe nume Teagan), Abby spune că pustulele semănau cu pișcăturile de insecte și că s-au agravat într-un timp foarte scurt. Împreună cu soțul ei a dus fetițele la spital, unde li s-a făcut biopsie de piele. Rezultatele au arătat că există celule maligne și după mai multe analize, copilelor li s-a pus diagnosticul de leucemie mieloidă acută. Cancerul se răspândise deja în măduva spinării și era doar o problemă de timp să ajungă în sânge.

Ce e leucemia mieloidă acută?

Acesta este un tip de cancer care apare în mod normal la persoane de peste 45 de ani. Este o afecțiune foarte gravă, care, dacă nu e tratată rapid, poate duce la deces în doar câteva luni. LMA apare inițial în măduva spinării, după care se răspândește în sânge. La adulți, rata de supraviețuire este 50-60%. Pentru copii nu există statistici, deoarece la ei boala apare foarte rar.

Luptă la pătrat

După ce au aflat groaznicul diagnostic, părinții au acceptat imediat schema de tratament propusă pentru Kendal și Kenedi. Din moment ce erau atât de mici (cântărind câte 4 kilograme fiecare la începutul tratamentului), fetițele au fost hrănite prin tuburi și au fost izolate, fiind foarte sensibile la infecții. După aproape șase luni petrecute în spital, cancerul a  intrat în remisiune și au fost externate.

Din nefericire, în februarie 2017, cancerul a apărut din nou la Kendal, iar pentru Abby asta a fost o lovitură năucitoare. „Kendal nu numai că avea sinuzită și infecții groaznice în ureche, dar în sângele ei reapăruse leucemia”, povestește femeia pe blogul ei „Luptă la pătrat”. „Cancerul revenise! Cât de repede s-a mișcat? În urmă cu două săptămâni, totul era perfect. Cu doar două zile înainte de apariția acestor simptome, analizele au arătat că nu era nici urmă de cancer în sângele lui Kendal. Acum, apar 7% celule canceroase! Credeți-mă că o revenire a bolii e mai grea decât diagnosticul inițial. Când afli prima dată că ai cancer, te aduni cumva și lupți. Nu știi exact ce te așteaptă și în ce constă lupta și mergi mai departe. Când revine boala, lucrurile se schimbă și te cuprinde teama”.

Lupta cu boala și cu sistemul de asigurări din SUA

Abby și Aaron Breyfolgle încearcă să strângă fonduri pentru Kendal, sperând că un tratament experimental le va vindeca fetița. Acum însă, tot ce-și doresc e să plece într-o vacanță în care toată familia să se relaxeze și să uite pentru un timp de boală, după cum reiese din declarația pe care Abby a dat-o pentru WCNC. „Ar fi frumos să petrecem un timp în familie într-un loc în care nu trebuie să ne gândim la microbi, medicamente, paturi de spital sau perfuzii. În ultimele șase luni, așa s-a desfășurat viața noastră”.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Intră în conversație