Copiii noștri funcționează după un program comunist într-o societate capitalistă

programul copiilor totul despre mame

Copiii noștri au vacanță aproape 5 luni pe an, deși noi, părinții, avem dreptul la aproximativ 22 de zile de concediu. Ce facem cu ei în tot acest timp?

Am intrat și eu în rândul părinților care nu au cu cine să-și lase odraslele în cele aproape cinci luni de vacanță pe an. Parcă din ce în ce mai mult mi se pare că rămân fără soluții. Mai mult, în curând băiatul cel mare va începe școala și simt că problemele logistice că mă vor depăși total.

Cu cheia de gât?

Acest program după care funcționează învățământul românesc exista și pe vremea când eram noi copii. Între timp, societatea s-a schmbat, majoritatea dintre noi lucrăm la privat, de la ora 9.00 la ora 18.00, în cel mai fericit caz, și cu maxim 22 de zile de concediu anual.

M-am întrebat adesea cum se descurcau părinții noștri. În cazul meu, datorită faptului că locuiam într-un oraș foarte mic, cu un trafic de maxim 20 de mașini pe zi pe stradă, mi-au pus de la șapte ani cheia de gât și m-au lăsat să mă descurc. Aveam mâncare în frigider pe care trebuia să mi-o încălzesc și să mănânc la prânz și până veneau ei de la serviciu îmi făceam de lucru prin casă. Doar că ei veneau de la serviciu la ora 16.00! Nu stăteau niciodată peste program și nu le fixa nici un șef întâlniri cu clienți seara astfel încât să nu mă poată lua de la grădiniță. În timpul vacanțelor mă trimiteau la țară la bunici sau mă lăsau singură acasă până veneau ei de la serviciu.

Din start, eu nu pot urma exemplul lor și trebuie să găsesc alte soluții.

Bonă, afterschool sau școală de vară?

Am stat de vorbă și cu o învățătoare pe tema aceasta și, fără să aibă vreo legătură cu subiectul care mă apăsa pe mine, mi-a spus că dascălii au nevoie de odihnă. Lucrul cu copiii este extrem de solicitant și, prin urmare, ei, învățătorii și educatorii ar avea nevoie de vacanțe mai dese, nu neapărat mai lungi. Total de acord, dar noi ce facem?

Toamna nu începe bine școala sau grădinița că deja vine o săptămână de vacanță. De Crăciun, copiii stau trei săptămâni în vacanță. Iarăși, nu începe bine anul, că după 5-6 săptămâni iarăși vine vacanța! Iar asta ca să nu mai vorbesc despre vacanța de vară care durează o veșnicie…

Eu nu am bunici unde să-i trimit pe cei mici, nu am nici o rudă cu care să-i pot lăsa măcar câteva zile. Marele meu noroc este că soțul meu este freelancer și mai poate sta el cu copiii în timpul vacanțelor. Dar lucrează, nu stă pur și simplu acasă, așa că trebuie să-mi ajustez și eu programul de la serviciu astfel încât o parte din zi să-l dublez.

Ne-am gândit să angajăm o bonă, însă nu ne permitem să o plătim lună de lună, iar doar pentru perioada vacanței nu vrea nimeni să se angajeze.

Am căutat grădinițe de vară, însă din păcate nu am găsit nici o grădiniță de stat, iar a plăti taxa la o grădiniță particulară pentru doi copii înseamnă să renunțăm la vacanța, pentru că altfel nu ne permitem cheltuiala. Și cred că sunt foarte mulți părinți care nu-și permit astfel de cheltuieli!

Ce e de făcut cu programul școlilor?

Când am realizat că se apropie școala, primul meu gând nu a fost legat de școala la care îl vom înscrie sau de învățătoarea care se va ocupa de el, ci a fost legat de cum vom putea gestiona programul.

Evident că vom alege școala în funcție și de posibilitatea acesteia de a oferi un program de afterschool. Însă numai când mă gândesc că băiețelul meu va sta 10 ore pe zi la școală, fără să doarmă la prânz, mi se pare cumplit de obositor pentru el. Și toate astea pentru că eu trebuie să merg la serviciu.

Dacă nu ne permitem asemenea cheltuieli și dacă nu avem nici un ajutor din partea nimănui, ar trebui să nu mai facem copii? Voi cum vă descurcați?

Nu uita să ne dai un like pe Facebook, dacă nu ne-ai dat deja, pentru a fi la curent cu tot

Intră în conversație