Cum e să fii mamă în România…

cum-e-sa-fii-mama-in-romania-totul-despre-mame

… şi câteva iniţiative deştepte cu care se poate lăuda ţara în care este cel mai bine să fii mamă, Norvegia

Cât de bine (sau de rău) este să fii mamă în România? Eu zic că e bine să fii mamă şi punct. Indiferent unde eşti. Dar statisticile arată că bula mea roz are de fapt culori ceva mai închise.

An de an, raportul anual al Organizației Salvați Copiii relevă care este situația mamelor la nivel mondial, arătând unde este cel mai bine şi cel mai uşor să fii mamă şi care sunt ţările în care, dacă ai ghinionul să trăieşti, viaţa ta şi a copilului tău seamănă deseori cu o loterie macabră.

Clasamentul se realizează pe baza a cinci criterii esenţiale ce vizează bunăstarea mamei, sănătatea mamei, bunăstarea copilului, starea sistemului de învățământ, statutul economic și statutul politic.

România, la coada Uniunii Europene

În acest an, România ocupă locul 66 în clasamentul mondial al țărilor cu cele mai bune condiții oferite mamelor. Adică o poziţie undeva în prima jumătate a clasamentului, având în vedere că au fost analizate 179 de ţări. Cum, nu ai impresia că în România e uşor să fii mamă? Ei bine, ai dreptate. Pentru că, dacă e să ne comparăm cu restul ţărilor din Uniunea Europeană, suntem la coada clasamentului. Chiar la o distanţă considerabilă, aş zice eu, față de Ungaria (locul 51) sau Bulgaria (locul 44). Mai mult, România este depășită în topul global de state cu posibilități relativ mai mici, precum Belarus (locul 25), Serbia (locul 35) sau Muntenegru (locul 42).

Viaţa copiilor depinde de locul în care se nasc

Ce face ca România să fie o ţară atât de neprielnică mamelor faţă de alte state din UE? În primul rând, este vorba despre doi indicatori la care România se remarcă de mult timp prin contraperformanţă: mortalitatea infantilă şi cea a mamelor la naştere. Pentru că, la noi, supravieţuirea copiilor este deseori condiţionată de locul în care se nasc. Concret, potrivit Organizaţiei Salvaţi Copiii România, rata mortalităţii infantile este constant mai ridicată în mediul rural faţă de cel urban. În 2013, de exemplu, a fost de 10,4‰ în mediul rural, faţă de 6,8‰ în mediul urban. Decalajul ţine de accesul dificil la serviciile medicale în mediul rural, de nivelul scăzut de educaţie al mamei şi de veniturile mici ale părinţilor.

În ceea ce priveşte mortalitatea infantilă sub vârsta de 5 ani, raportul indică o cifră de 12‰ în România, faţă de 2,8‰ în ţara aflată pe primul loc în clasament, Norvegia.

Mamă în Norvegia

Dacă este să vorbim despre Norvegia, ţara care se pare că oferă cele mai bune condiţii mamelor, eu cred că trebuie menţionat din start două lucruri. Da, este o ţară bogată şi da, are un sistem medical bine pus la punct, performant şi gratuit – un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că este printre ţările cu cel mai mare număr de medici şi asistente raportat la 100.000 de locuitori. Deci mamele din Norvegia au parte şi de stabilitate financiară şi de cele mai bune îngrijiri medicale pentru ele şi copiii lor. “Norvegienii sunt efectiv bogați, dar investesc această bogăție în sănătatea mamelor și a copiilor și fac din asta o prioritate foarte mare”, spune şi președinta Organizaţiei Salvaţii Copiii, Carolyn Miles.

Banca de dinţişori de lapte

Un exemplu recent de astfel de investiţie în sănătatea copiilor este şi Banca de dinţi de lapte din Norvegia. Adică nu mai arunci dinţişorul peste casă, ci îl duci la această bancă. Dinţii de lapte conţin informaţii unice despre influenţa factorilor de mediu şi a nutriţiei asupra fătului, iar acesta este unul dintre lucrurile despre care Institutul norvegian de Sănătate Publică doreşte să afle mai multe prin acest demers. Informaţiile, speră cercetătorii, vor releva în timp modul în care unele boli ar putea fi prevenite.

Accent pus pe dezvoltarea emoţională

Un alt aspect care mi se pare interesant, valabil în general în ţările nordice, se referă la sistemul lor de educaţie. Unul inovativ, centrat pe copii, cu un mare accent pus pe dezvoltarea inteligenţei emoţionale. De exemplu, tot recent, Institutul norvegian de Sănătate Publică a analizat în ce măsură există o corelaţie între ceea ce trăiesc micuţii la grădiniţă (grădiniţă de stat, deci gratuită şi accesibilă tuturor, ca să fie clar) şi dificultăţile de limbaj sau problemele de comportament ale unora dintre copii. Iar în concluziile raportului se atrage atenţia că:

– Mărimea grupelor are strânsă legătură cu dezvoltarea limbajului şi a comportamentului (se recomandă grupe de maxim 14 copii).

– Spaţiul inadecvat pentru activităţile de învăţare este asociat cu un grad mai mare de furie şi agresivitate din partea copiilor.

– Lipsa unei relaţii de apropiere cu personalul centrului de îngrijire, la fel ca şi cooperarea slabă sau entuziasmul scăzut al personalului, pot genera probleme de limbaj şi de comportament în cazul tuturor copiilor.

– Problemele de comportament şi limbaj au strânsă legătură cu lipsa jocului creativ şi a jocului fizic.

Deci, pe lângă faptul că oferă un sistem de îngrijire a preşcolarilor sigur şi bine pus la punct, autorităţile sunt atente şi la felul în care cresc, din punct de vedere emoţional, copiii din grădiniţele norvegiene. Ce astfel de recomandări privind grădiniţele de stat or fi emis Ministerul Educaţiei sau cel al Sănătăţii de la noi? Eu una, nu am auzit de nimic asemănător.

Vezi totuşi partea plină a paharului

Pe de altă parte, gândeşte-te că dacă noi suntem pe locul 66 din 179 în clasament, asta înseamnă că situaţia este mult mai rea pentru mamele şi copiii din alte 113 ţări din lume. Cu mult, mult mai rea, mai ales în cazul ultimelor cinci clasate (Niger, Mali, Republica Centrafricană, Congo şi, pe ultimul loc pentru al doilea an consecutiv, Somalia). Aşa că, atunci când te îngrijorezi că-ţi vine copilul supărat de la grădiniţă, sau când tremuri de nervi pe holurile unui spital, când nu ştii dacă să râzi sau să plângi în ziua în care pe card îţi intră cei 42 de lei alocaţie, când un potenţial angajator te întreabă dacă mai ai de gând să faci un copil, pe scurt atunci când îţi vine să îţi iei lumea în cap, scoate-ţi Norvegia din minte şi gândeşte-te la mamele din Africa. La mamele din Somalia, unde una din 18 femei moare la naştere. Şi unde unul din 7 copii nu ajunge la vârsta de 5 ani. Aşa că hai să ne bucurăm de copiii noştri şi să ne creăm propria bulă roz de fericire alături de ei!

Tu ce părere ai, e bine să fii mamă în România sau este situaţia într-adevăr atât de rea precum reiese din statistici?

Ţările în care e cel mai bine să fii mamă:

1 Norvegia

2 Finlanda

3 Islanda

4 Danemarca

5 Suedia

6 Olanda

7 Spania

8 Germania

9 Australia

10 Belgia

Ţările în care e cel mai rău să fii mamă:

169, 170 Haiti, Sierra Leone (la egalitate)

171 Guinea-Bissau

172 Ciad

173 Coasta de Fildeş

174 Gambia

175 Niger

176 Mali

177 Republica Centrafricană

178 Congo

179 Somalia

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație