Cum să fii o soție perfectă (2)

Sau despre frigiditate în vremea străbunicii

 

Vă amintiți probabil prima tranșă de sfaturi cu care era cadorisită în perioada interbelică tânăra soție, la debutul mariajului. Au fost multe comentarii în urma articolului, iar majoritatea reacțiilor voastre sunau așa: Sunt reale? Dar femeile erau niște sclave! Despre ce trebuie să facă bărbații nu se spune nimic? Am vești proaste pentru voi: sfaturile sunt cât se poate de reale, culese din revista pe care am menționat-o, SĂNĂTATEA ȘI „VIAȚA FERICITĂ” – Revistă ilustrată de medicină populară, higienă socială, educație morală, literatură medicală, Director fondator Dr. Sigmand-Sigma. Mai mult decât atât, nu se spune nicăieri vreo vorbuliță despre ce ar trebui să facă sau să nu facă bărbatul pentru a fi un soț perfect. Pentru că v-am văzut destul de intrigate, ca să vă faceți o idee și mai clară despre cum era privită în epocă femeia obișnuită și ce libertăți avea la dispoziție, am selectat pentru voi câteva recomandări pe care redacția le oferea sub forma „Răspunsuri-sfaturi-îndrumări”, direct de la Dr. Sigma. Am selectat câteva sfaturi în jurul unei probleme care apărea frecvent la cititorii revistei, și anume frigiditatea (în revistă sunt prezentate doar răspunsurile, problemele le pot doar deduce). În urma lecturării articolului precedent, poate v-ați întrebat cum era privită femeia din punct de vedere sexual, dacă din punct de vedere casnico-familial era sfătuită să nu își deranjeze soțul cu nimicurile ei și să nu se plângă niciodată. Iată niște exemple:

În numarul 2, din luna aprilie 1934, D-rei Mimi Bent i se răspunde la probabila întrebare: „Cât de grav este dacă nu îmi vine să gem și să tremur când mă sărută logodnicul meu?”

„Dar cine v-a spus că sărutând pe logodnicul dvs. trebuie să gemeți și să tremurați?! Dacă logodnicul dvs. o face, apoi nu e un semn de temperament, ci e o stare nervoasă, patologică. Spuneți logodnicului dvs. să se stăpânească, să nu se excite sărutându-vă, ca nu cumva, Doamne ferește, după nuntă să se schimbe rolurile: dvs. să gemeți, să fiți cu temperamentul, iar dânsul să fie rece, după cum sunteți dvs. acum.” Deci autorul îi dă de înțeles fetei că după nuntă va veni și plăcerea. Ba mai mult, ca și cum plăcerea e o clepsidră care se scurge repede, nici tânărul nu trebuie să facă abuz, să se abțină, pentru că s-ar putea după nuntă (Doamne ferește!) să devină stană de piatră.

Unui domn care semnează sub pseudonimul Acelaș, i se răspunde (la prezumtiva întrebare: „Soția mea nu simte plăcere în pat, credeți că e o idee bună să îmi găsesc o amantă sau să frecventez prostituate sau văduve?”):

„Soția dvs. ar trebui să se caute cu un medic. Poate va găsi un leac contra acelei frigidități, răceli, de care de altfel suferă o bună parte dintre femei. Soția dvs. se vede că nu știe să joace comedie. Credeți oare că amantele, văduvele, prostituatele ce se vor preta gusturilor dvs., vă vor iubi cu adevărat? Vor juca o comedie, pentru a vă da iluzia iubirei, spre a vă specula, și pentru a vă da poate o blenoragie, ori un sifilis.” Din păcate pentru ea, problema e doar că soția nu știe să se prefacă, însă norocul ei că bolile cu transmitere sexuală erau în floare în epocă, că altfel nu știm ce sfat ar fi primit soțul. Așadar nicio vorbă despre cum să încălzească așternutul sau pe doamnă, astfel încât și ea să fie mai dornică de sex…

În numărul 4 din luna iunie 1934, i se răspunde Doamnei F. tot la o întrebare despre frigiditate. Pe scurt, în limbajul dezinhibat al zilelor noastre, situația ar fi sunat astfel: „Stimată redacție, mimez orgasmul. Fac bine ce fac?” Răspunsul doctorului este foarte încurajator: „Pentru buna armonie, bine ați făcut și faceți bine că simulați acea plăcere. Frigiditatea (răceală, insensibilitate) este o stare patologică foarte frecventă. Rugăm citiți mai jos:”

Și probabil mai sunt și alte întrebări similare primite de la cititorii fideli ale revistei, astfel că editorul simte nevoia să explice mai pe larg problema.

„Pentru consolare, ginecologii au constatat că 70-80% dintre femei sunt frigide. Din punct de vedere fiziologic, organul femeiei nu se excită așa de repede ca al bărbatului. Apoi onanismul din trecut e o cauză a frigidității. Frigiditatea mai este produsă de insuficiență glandulară. Secreția ovariană nu se face în mod suficient. Mai e ignoranța din partea soților cari nu cunosc cum să procedeze în executarea actului conjugal. Greșeli ce pot fi evitate consultând un medic care le va da instrucțiunile necesare. Instrucțiuni ce nu pot și nu trebuiesc a fi descrise în cărți și reviste de medicină populară ce încap pe mâinile tuturora.”

Trist doamnelor, trist. Măcar la final se sugerează că ar putea fi și vina soților incapabili să execute cum trebuie „actul conjugal”, însă e clar că se face trimitere la problemele tehnice, fiziologice, de vreme ce se recomandă un consult medical. Acum ne întrebăm, cunoscând deja puțin contextul, oare celor care le făceau recomandările nu le trecea nici un firicel de gând prin cap că femeile erau în multe cazuri niște victime și de aici și apetitul lor scăzut pentru sex? Nu vreau să pic în tabăra feministă, dar totuși!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație