Cum recunoşti o mamă competitivă

Cum recunoști o mamă competitivă/Totul despre mame„Al tău nu merge încă? Nu vorbeşte? Nu ştie pe de rost şapte cântecele şi trei poezii? Al meu, la vârsta asta…”

Competiţia dintre mame este un fenomen des întâlnit, dar asta nu înseamnă că este mai puţin sâcâitoare. Mai ales pentru mamele începătoare, care privesc cu îngrijorare orice comportament al copilului catalogat drept „întârziat” de mamele mai vechi din parc.

În orice grup există cel puţin o mamă competitivă. Ştii genul – totul din viaţa ei este mult mai măreţ decât ceea ce ţi se întâmplă ţie. Deci inclusiv copilul ei este mult mai frumos, mai deştept, mai îndemânatic, mai muzical, mai… tot ce poate,  decât al tău. Şi e normal ca toate mamele să-şi vadă copilul ca fiind absolut minunat. Problema este când mama competitivă încearcă să-ţi scoată ţie ochii cu realizările puiului ei. Când face tot posibilul să-ţi arate că bebeluşul tău e de fapt mai prejos decât al ei. Pentru că al ei a mers mai repede, a învăţat să vorbească mai repede, a scăpat de scutece mai repede şi aşa mai departe. Iar aceste comparaţii, chiar dacă îţi dai seama că sunt inutile şi nu spun de fapt nimic, te scot întotdeauna din sărite.

Cum recunoşti o mamă competitivă

În general, mamele de acest fel sunt uşor de recunoscut. Dar dacă mai ai totuşi dubii cu privire la unele dintre ele, iată câteva replici care te vor ajuta să le descoperi mai uşor.

1. Ce vârstă are al tău? Ahaaaa… şi nu face încă asta?!

Indiferent ce înseamnă asta: mers, vorbit, făcut puzzle-uri complicate, cântat la orgă, orice. Mama competitivă se va interesa din prima ce vârstă are copilul tău, pentru a-l putea apoi compara cu al ei de acum şi până la adânci bătrâneţi. Iar concurenţa va fi acerbă. Să te aştepţi ca întotdeauna copilul ei să fie cu un pas în faţa puiului tău. Iar dacă nu e, fii sigură că ea va lucra la asta şi nu va recunoaşte niciodată.

2. Al tău pe ce percentilă e?

Când discuţiile ajung să fie despre percentile, în primul rând să ştii că e vorba despre graficele de creştere publicate de Organizaţia Mondiala a Sănătăţii. În al doilea rând, să te aştepţi ca bebeluşul mamei competitive să fie mereu pe percentila de 50%. Chiar dacă ţie ţi se pare mai dolofan sau mai slab decât alţii, să ştii că greşeşti. Al ei e exact aşa cum „zice la carte” şi toţi ceilalţi copii trebuie comparaţi cu el. Este o dovadă clară că ea face lucrurile aşa cum trebuie iar tu ai dat greş pe undeva.

3.  Eşti obosită? Eu sunt şi mai obosită!

Dacă tu nu mai poţi de somn, poţi fi sigură că mama competitivă este şi mai obosită decât tine. Şi în general va încerca să pară mult mai bătută de soartă decât restul mamelor din parc. Ai dormit azi-noapte doar 4 ore? Ea a dormit 3. Te-ai trezit din oră în oră? Ea s-a trezit din 10 în 10 minute. Copilul tău s-a smiorcăit ieri în continuu? Al ei e aşa de o săptămână.

Mai există şi varianta ca mama competitivă să-ţi spună (cu un zâmbet subtil) că şi ea e foarte obosită, însă doar pentru că a dormit… PREA MULT. Este cel mai enervant lucru pe care poţi să îl auzi după zeci de nopţi nedormite si cearcăne cât casa. Deci tu cu ochii cât cepele, ea cu un copil care doarme toată noaptea, chiar şi puţin în plus. Iar ea, în loc să empatizeze cu starea ta de spirit şi să te încurajeze, îţi aruncă în faţă că a dormit prea mult. E clar, ea a reuşit, tu nu, metodele ei de parenting sunt mult mai eficiente.

Cum faci faţă competiţiei dintre mame?

În primul rând, nu uita că fiecare copil e diferit şi se dezvoltă în propriul ritm. Unii încep să umble la 10 luni, alţii la 16 luni. Unii vorbesc mai repede, alţii mai târziu. Atât timp cât copilul este sănătos, iar pediatrul nu-şi face probleme cu privire la ritmul lui de a atinge pragurile importante ale vârstei, poţi să te relaxezi. Întotdeauna vor fi alţi copii care au făcut ceva mai repede decât al tău. Şi întotdeauna te vei lovi şi de mame aparent îngrijorate, care te vor întreba dacă l-ai dus la un specialist pentru că încă nu ştie să coloreze în contur.

Dacă discuţia te deranjează, las-o pe mama competitivă să creadă că a câştigat şi nu încerca să-i arăţi că greşeşte sau că puiul tău se concentrează în acest moment pe alte achiziţii, nu pe cele despre care vorbeşte ea. E inutil. Oricum pe ea nu o interesează nimic altceva decât să adune cât mai multe informaţii, pe care să le folosească apoi ca o unitate de măsură pentru dezvoltarea propriului copil.

Şi nu uita că a fi părinte nu e o competiţie. Nu există un capăt de linie spre care trebuie să alergi, să ajungi înaintea altor mame. E doar un drum frumos, fără linie de sosire, de care trebuie să te bucuri alături de puiul tău.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație