Cum se transformă creierul unei mame după naştere

creierul-unei-mame-totul-despre-mame

De ce suntem uituce, zăpăcite şi împrăştiate după ce naştem? Cu ce e diferit creierul unei mame?

Multe luni după ce am născut aveam conversaţii cu alte prietene, proaspete mămici şi ele, de genul:

– Nu mai ştiu, oare ţi-am povestit ce a făcut X ieri în parc?

Habar nu am, aşa că mai poţi să-mi povesteşti o dată, pentru că oricum am uitat.

Îţi sună cunoscut?

Americanii îi spun „baby brain” sau „mummy brain”. Ceea ce pare să fie un termen destul de jignitor, chiar misogin. Şi unele femei vor spune că e doar un mit, că poţi fi şi prospătă mămică şi un membru pe deplin funcţional al societăţii. Eu le-aş contrazice însă, bazându-mă pe propria experienţă. Plus câteva cercetări, care dovedesc că, după naştere, în creierul unei femei au loc, într-adevăr, o serie de schimbări.

Când nu mai găseşti nimic

După naştere, nu m-au enervat atât de mult lucrurile pierdute (hotărâsem la un moment dat să stau cu cheile atârnate la gât) sau faptul că nu-mi aduceam aminte niciun fel de date (emisiunile de pe Discovery au fost o revelaţie în acea perioadă). Ceea ce m-a îngrijorat serios a fost că nu îmi găseam cuvintele. Şi nu doar pe mine m-a scos din sărite lucrul acesta, sunt convinsă. „Dă-mi şi mie aia …aaaaaa …aia, ştii tu care, de pe masă”. „Nu ştiu care aia, zău că nu ştiu, zi-mi măcar forma, sau culoarea, sau ceva, că n-am nici cea mai vagă idee”, era răspunsul exasperat al lui bărbatu-miu.

Lipsa de somn, un factor

Mai mult de două treimi dintre femei spun că, cel puţin în primele luni după naştere, s-au confruntat cu probleme de memorie sau confuzie. Ceea ce i-a determinat pe cercetători să vadă ce se întâmplă cu creierul unei femei după ce devine mamă. Totuşi, studiile sunt încă puţine şi nu au ajuns la o concluzie comună.

Astfel, mulţi oameni de ştiinţă cred că „baby brain” nu este nimic altceva decât efectul oboselii accentuate. Cu alte cuvinte, problemele de concentrare şi dificultatea de a reţine informaţii nu sunt altceva decât efectul lipsei de somn sau a somnului întrerupt, spun ei. Lucru susţinut de faptul că oricărei persoane, indiferent de sex sau vârstă, îi este mai uşor să reţină o informaţie dacă aceasta îi este „livrată” seara, iar apoi persoana în cauză doarme cel puţin 8 ore.

Modificări ale creierului

Totuşi, nu doar lipsa de somn determină zăpăceala proaspetelor mame. Există şi oameni de ştiinţă care susţin că, într-adevăr, în creier au loc unele modificări post-partum.

În primul rând, se pare că, în timpul sarcinii, creierul unei femei se micşorează uşor, pentru ca apoi, după naştere, unele regiuni din creier să crească şi să-şi intensifice activitatea.

Psihologul Pilyoung Kim, de la Universitatea Yale, a examinat prin testări RMN creierul a 19 femei la 2-3 săptămâni după naştere şi apoi la 3-4 luni după naştere. Rezultatele au arătat creşteri ale mai multor regiuni ale creierului precum hipotalamusul, cortexul prefrontal şi amigdala, care au rol în procesarea emoţiilor, înţelegere şi motivaţie maternă. Cu alte cuvinte, creierul se „remodelează” pentru a ajuta la stabilirea şi fixarea ataşamentului între mamă şi copil, lăsând pe plan secund alte aspecte, care nu au legătură cu bebeluşul.

De asemenea, există şi o teorie care spune că stresul de-a te confrunta cu o situaţie nouă, cum este îngrijirea unui nou-născut, creşte nivel de cortizol eliberat în organism, iar acest lucru ar micşora hippocampusul şi cortexul prefrontal. Cortexul prefrontal este acea parte a creierului care contribuie la luarea deciziilor şi memorie, în timp ce hippocampusul are rol în indexarea memoriilor şi apelarea lor de câte ori este nevoie.

Iar potrivit psihologului Julie Henry de la Universitatea New South Wales, deficitul de memorie pe care femeile îl înregistrează în timpul şi imediat după sarcină este asemănător cu cel constatat atunci când comparăm o persoană de 20 de ani cu una de 60 de ani, ambele sănătoase.

Latura sceptică

La polul opus sunt cercetările care arată că a deveni mamă nu are niciun efect asupra capacităţii de memorare sau de concentrare. Un exemplu în acest sens este un studiu condus de australianca Helen Christensen. Ea a recrutat 1.241 de femei cu vârste cuprinse între 20 şi 24 de ani, cărora le-a testat memoria şi capacităţile cognitive. Aceleaşi femei au fost retestate după 4 ani, iar apoi din nou, după 8 ani. La testările ulterioare, 76 de femei erau gravide, iar alte 188 au născut între timp. Rezultatele nu au arătat niciun fel de diferenţe în ceea ce priveşte capacităţile cognitive ale acestor femei între cele 3 testări. Ceea ce dovedeşte, susţine Christensen, că „mamnezia” nu există. Cel puţin nu pe termen lung, aş spune eu.

Cum poţi să-i faci faţă

Indiferent de ce spun studiile şi indiferent care ar fi cauza, dacă te confruntăţi cu probleme de memorie sau de concentrare în sarcină sau după naştere, iată câteva lucruri care te-ar putea ajuta. Pe primul loc ar fi odihna, dar cum ştim că nu prea ai parte de aşa ceva, încearcă să consumi cât mai multe alimente care conţin antioxidanţi, fier, acid folic, vitamina B12 sau zinc. Un alt sfat este să bei suficiente lichide (în special dacă alăptezi), deoarece memoria poate fi afectată semnificativ atunci când eşti deshidratată. Şi uleiul de peşte ajută la îmbunătăţirea memoriei şi a capacităţii de concentare, la fel şi uleiul de cocos.

Şi, bineînţeles, de mare ajutor şi la îndemână sunt notiţele, listele de orice fel, atât timp cât nu uiţi să le verifici din când în când.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație