Cum te ajută mişcarea să te conectezi cu tine însăți

cum te ajuta miscarea sa te conectezi totul despre mame

Mişcarea este strâns legată de viaţă. Încă din momentul conceperii, viaţa fătului depinde de mişcare. Chiar şi atunci când avem impresia că stăm şi ne relaxăm, tot ne mişcăm.

Mișcare e un mod natural de cunoaştere, a noastră şi a corpului nostru. Experienţele mai puţin fericite din viaţă ne fac însă să rupem contactul cu propriul nostru trup.

Vrei și tu să înveți cum să practici mindfulness? Atunci vino pe 21 aprilie, la ora 18:30 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu unde Lila Vasilescu, specialist mindfulness, va susține un atelier cu tema ”Mindfulness pentru copii”. Atelierul este precedat de lansarea cărții ”Copilul conștient” – Suzan Kaiser Greenland. Înscrierile se fac AICI.

Dar tot mişcarea este cea care ne poate ajuta să ne reconectăm cu noi înşine, adică cu trupul, mintea şi emoţiile noastre.

Ce este propriocepţia și cum ajungem să fim conștienți de propriul corp

Propriocepţia reprezintă simţul propriului corp, un fel de conştientizare kinestezică. Ea este formată din simţul kinestezic şi simţul intern. Simţul kinestezic ne permite să ne localizăm în spaţiu toate părţile corpului, iar simţul intern ne dă informaţii despre diverse stări corporale, cum ar fi ritmul respiraţiei sau tensiunea musculară. E adevărat că, în cea mai mare parte a timpului, nu suntem conştienţi de aceste informaţii. Datorită propriocepţiei ştim, de exemplu, unde ne sunt mâinile sau tălpile picioarelor sau vârful nasului, chiar dacă avem ochii închişi.

Cum se dezvoltă simţul propriului corp la copii

E bine de ştiut că nu ne naştem cu acest simţ, al propriului corp. El se dezvoltă pe măsură ce creştem şi ne maturizăm. De exemplu, majoritatea copiilor aleargă foarte bine în jurul vârstei de patru ani. Cu cât abilităţile fizice sunt mai avansate, cu atât e nevoie de o conştientizare corporală mai bună pentru îndeplinirea acestor abilităţi. Astfel, copiii pot sări coarda pe la şase ani, iar săritul într-un picior este posibil pe la şapte ani.

Un rol foarte important în dezvoltarea propriocepţiei îl au exerciţiile fizice şi mişcarea, în general. De aceea, sportivii şi dansatorii, de exemplu, au un simţ al propriului corp extrem de dezvoltat.

Pentru un mai bun contact cu propriul corp, sunt încurajate mişcările care presupun curiozitatea, explorarea, noutatea şi care sunt făcute în mod conştient, blând şi fără durere. De asemenea, pe copii îi ajută să aibă o mai bună conştientizare corporală respectarea spaţiului personal.

Te-ai întrebat vreodată ce ascunde expresia ”comunicăm dincolo de cuvinte”? Ai crezut că vorbele urmate de gesturi și înfățișare sunt singurele pârghii de comunicare pe care le avem? Știi cum să te conectezi cu copilul tău? Răspunsurile la aceste întrebări și despre comunicarea dincolo de cuvinte afli din prezentarea Parenting Fluid susținută de psihoterapeutul Diana Vasile și psihologul Irina Țepuru, pe 16 decembrie, de la ora 18.30, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Înscrierile sunt gratuite și se pot face aici: https://goo.gl/iYgr5V

Creierul ajută mişcările

Propriocepţia se bazează pe faptul că fiecare parte a corpului nostru are o reprezentare la nivelul creierului, ca într-un fel de hartă mentală. Cu cât hărţile sunt mai detaliate şi mai mari, cu atât mişcările făcute de noi sunt mai precise. Spre exemplu, cu ajutorul mâinilor noi executăm o serie de mişcări de motricitate extrem de fină. De aceea aria cerebrală corespunzătoare lor este foarte întinsă. Mai mult, cu cât hărţile mentale sunt mai precise cu atât ne simţim mai bine. Dacă ele conţin greşeli acest lucru poate duce la durere fizică.

Harta mentală corespunzătoare unei părţi a corpului arată utilizările curente ale acelei părţi. Adică harta este creată prin mişcările făcute în mod repetat de acea parte a corpului. Dacă o anumită mişcare nu mai este efectuată multă vreme, ea dispare de pe hartă şi apoi uităm cum se face.

Şi mişcarea ajută creierul

Mişcarea ajută nu numai la dezvoltarea simţului propriocepţiei, ci şi la dezvoltarea creierului. Fie că ne place sau nu să acceptăm, noi nu suntem făcuţi să stăm pe scaun opt ore pe zi. Dacă suntem activi fizic, în creier se nasc noi neuroni, scade stresul şi ne cresc capacităţile cognitive.

În plus, o serie de cercetări au arătat că mişcarea poate fi un substitut pentru medicamentele antidepresive şi ajută la îmbunătăţirea imaginii de sine şi a sănătăţii mentale.

Ce avantaje ai dacă eşti conectat cu corpul tău

Conştientizarea corporală este o parte importantă a conştientizării de sine. Iar un copil care are un simţ al propriului corp mai bine dezvoltat poate să se cunoască mai bine şi să se accepte aşa cum este. De asemenea, mişcarea îi ajută pe copii să îşi aprecieze corpul pentru ceea ce este el şi pentru ceea ce poate face, eliberându-se de tentaţia de a se compara cu alţii.

Fiind într-un contact autentic cu corpul lui, copilul învaţă să îşi cunoască mai bine nevoile şi dorinţele şi să le răspundă într-un mod sănătos.

Conectarea cu propriul corp are beneficii şi pentru adulţi. Devenind mai conştient de corpul tău, devii mai conştient şi de senzaţiile trăite, remarci mai bine stresul, anxietatea şi tensiunea pe care le trăieşti într-o anumită situaţie. Şi astfel ştii când să te opreşti, când să iei o pauză ca să te relaxezi sau când să pui capăt definitiv unei activităţi.

Un alt avantaj îmbunătăţirii propriocepţiei este că înveţi să identifici şi să înţelegi mai bine emoţiile pe care le trăieşti, bazându-te pe schimbările din corp. Iar acest lucru duce, pe termen lung, la îmbunătăţirea propriei inteligenţe emoţionale.

Dacă articolul pe care tocmai l-ai citit ți s-a părut interesant, îți recomandăm să citești și: 

Respectându-i copilului spațiul personal îl învățăm să se respecte pe sine!

Iată ce trebuie să știe orice părinte despre dezvoltarea creierului la copii

Intră în conversație