Cele mai noi studii arată că felul în care mamele își trăiesc emoțiile se transmite la fiicele lor
Vi s-a spus vreodată că, în ceea ce priveşte anumite emoții care declanșează reacţii puternice, sunteţi leite mamele voastre? Şi vi s-a întâmplat cumva să remarcaţi oareşice similitudini de trăire a emoțiilor între voi şi fiicele voastre? Dacă da, aflaţi că nu e doar o pură coincidenţă!
Potrivit unui studiu recent întreprins sub ghidarea unei cercetătoare specializată în psihiatrie de la Universitatea din California, San Francisco (UCSF), structura emoţională a mamelor are toate şansele să fie transmisă de la mame la fiice, mai mult decât de la mame la fii sau de la taţi la oricare dintre copiii, indiferent de sex.
Citeşte şi: Depresia perverteşte realitatea, o distorsionează, dar încet-încet se va vedea luminiţa de la capătul tunelului
Studiul, publicat la începutul acestui an în Journal of Neuroscience, a fost efectuat pe un grup de 35 de familii şi a analizat sistemul lor corticolimbic. Acest sistem, alcătuit din amigdala, hipocampus, cortexul cingular anterior şi cortexul prefrontal ventromedial, ne ajută să ne reglăm emoţiile şi să le procesăm, fiind răspunzător pentru schimbările de dispoziţie prin care trecem.
Depresia mamei, transmisă şi la fiică
Numeroase studii clinice indică o asociere puternică pe linia depresiei între mame şi fiice. Chiar alte studii din trecut efectuate pe animale au scos în evidenţă că puii de sex feminin au mai multe şanse decât cei de sex masculin să prezinte schimbări ale structurilor creierului asociate cu emoţiile, ca răspuns la stresul matern de dinainte de sarcină şi naştere. Specialistul american a observat, însă, că prea puţine studii au făcut legătura între aceste observaţii.
„Mai mulţi factori joacă un rol în ceea ce priveşte depresia. Genele care nu sunt moştenite de la mamă, mediul social şi experienţele de viaţă sunt doar trei dintre aceştia. Transmiterea de la mamă la fiică este doar unul dintre ei. Dar acesta este primul studiu care face o corelaţie între cercetările clinice întreprinse pe oameni şi animale, analizând copiii şi părinţii, şi care arată existenţa unei posibilităţi de transmitere pe linie maternă a acestui sistem corticolimbic, răspunzător pentru depresie”, a declarat Hoeft.
RMN-ul, un nou instrument de înţelegere a problemelor neuropsihice
Echipa condusă de cercetătoarea americană a folosit în studiul său scanări noninvazive de tip RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică) cu ajutorul cărora s-a măsurat volumul materiei cenuşii (adică acele aglomerări neuronale) din sistemul corticolimbic al părinţilor şi al copiilor din 35 de familii sănătoase. Asocierea dintre mame şi fiice a fost cu mult mai mare decât cea dintre mame şi fii, taţi şi fiice sau taţi şi fii.
Studiul este primul care foloseşte RMN-ul atât la părinţi, cât şi la copii pentru a studia transmiterea dintre generaţii a tipologiilor structurale ale creierului, relevând, potrivit cercetătoarei americane, că RMN poate fi considerat un nou instrument de înţelegere mai exactă a depresiei şi a altor probleme precum anxietatea, autismul, schizofrenia sau dislexia.
