Guma de mestecat, pro si contra

guma-de-mestecat-totul-despre-mame

Omenirea mestecă gumă de mii de ani, dar cât de sănătoasă este aceasta?

Cine n-a mestecat măcar o singură dată gumă? Haideţi să aflăm mai multe despre populara gumă de mestecat şi să vedem dacă ne este prieten sau duşman!

Credem noi că guma de mestecat este apanajul modernităţii, dar se pare că oamenii mestecă de mii de ani materiale naturale de tipul cerealelor, al ierburilor, răşinelor elastice sau al latexului obţinut din anumiţi copaci. În Grecia antică substanţa preferată pentru masticare era… masticul, răşină aromatică provenită din arborele de mastic, iar aceasta era folosită în mod special de femei, cu scopul de igienizare şi de parfumare a cavităţii bucale. Maiaşii, pe de altă parte, mestecau substanţa eliminată de copacul sapotier din pădurile tropicale din America Centrală, cunoscut şi sub numele de sapodilla, în timp ce indienii de pe continentul nord-american mestecau seva molidului.

De la natural, la sintetic

Indienii au fost răspunzători pentru răspândirea în SUA, la începutul secolului 19, a unei gume realizate din această sevă şi au pavat drumul pentru următoarele tipuri de produse masticabile pe bază de ceară şi parafină îndulcite. Guma din molid a devenit prima gumă comercializată oficial în 1848 sub titulatura State of Maine Pure Spruce Gum, iar ulterior cea mai râvnită a fost guma din sapotier. Pentru că cererea de gumă sapotieră era atât de mare, iar copacii insuficienţi pentru a face faţă acestei solicitări (copacii aveau nevoie de 4-8 ani pentru a-şi reface seva după o recoltare), producătorii au luat în calcul alternative sintetice. William F. Semple este creditat ca fiind cel care a patentat guma sintetică de mestecat în 1869, ce conţinea printre ingrediente cărbune şi cretă, dar cel care rămâne legat pe veci de numele gumei de mestecat este Thomas Adams. Acesta, după ce a încercat să facă jucării, cizme şi măşti din latexul denumit „chicle” şi extras din copaci mesoamericani, a adăugat aromă la ingredientul principal şi i-a dat drumul cu succes pe piaţă.

Guma de mestecat şi lista lungă de ingrediente

Guma a cunoscut fel de fel de transformări pe parcursul secolului trecut, fiind îmbunătăţită cu diverse arome şi produsă în felurite forme, ca să fie atractivă pentru consumator. După 1950, atenţia consumatorilor către produse mai sănătoase i-a făcut pe comercianţi să introducă guma fără zahăr, existentă şi azi în toate magazinele. Guma de acum are o bază alcătuită, în funcţie de producători, din elastomeri, răşini, plastifanţi şi antioxidanţi. Pe lângă aceştia, guma mai conţine zahăr sau alţi îndulcitori (sorbitol, maltitol, mannitol, xylitol, acesulfam de potasiu sau aspartam) arome şi emolienţi (glicerină sau ulei vegetal), hidroxitoluen butilat (BHT), cazeină de calciu, fosfat de peptonă de calciu, ceară de Candelilla, stearat de sodiu, dioxid de titan. Lor li se adaugă coloranţi şi arome dintre cele mai diverse.

Beneficiile gumei de mestecat

Deşi foarte mulţi consumatori de gumă se bucură în primul rând de efectul de prospeţime bucală pe care îl oferă (de notat că americanii sunt campioni, ei consumând anual peste 100 de milioane de kilograme de gumă de mestecat), guma are beneficii pe multiple planuri. Iată cele mai comune avantaje ale sale:

• Guma reduce îmbunătăţeşte concentrarea, întăreşte memoria (în momentul masticaţiei se stimulează hipocampul, ce are un rol destul de important în ceea ce priveşte memoria pe termen lung) şi creşte starea de vigilenţă;

• Saliva în cantitate mare produsă în timpul mestecării neutralizează acidul digestiv din stomac, care ajunge în esofag, şi, aşadar, previne arsurile stomacale şi luptă direct cu cu refluxul gastroesofagian;

• Poate omorî bacteriile din cavitatea bucală şi împrospăta respiraţia, datorită salivei constante şi în cantitate mai mare produsă prin mestecare;

• Persoanele care au trecut printr-o operaţie vor reuşi să prevină constipaţia prin mestecarea gumei;

• Reduce tensiunea musculară, stresul şi anxietatea, oferind o stare de relaxare;

• Mestecarea gumei în timp ce tăiaţi ceapă împiedică producerea lacrimilor;

• Când efectuaţi un zbor cu avionul, dacă mestecaţi gumă în momentul decolării veţi împiedica înfundarea urechilor;

• Dacă vă propuneţi să slăbiţi, mestecarea înainte de masă vă poate face să mâncaţi mai puţin, pentru că va reduce senzaţia de foame.

Guma de mestecat vine la pachet şi cu dezavantaje

Dar cum guma nu are numai beneficii, studiile au relevat o listă de dezavantaje ale popularului produs.

• Poate duce la disfuncţie temporomandibulară, caracterizată prin dureri de maxilare şi ale cefei;

• Are un posibil rol în apariţia sindromului colonului iritabil, deoarece o dată cu mestecarea gumei se înghite şi foarte mult aer care duce la balonare şi la dureri abdominale;

• Nici varianta fără zahăr nu e scutită de critici, pentru că unii îndulcitori artificiali pot provoca diaree;

• Poate duce la apariţia cariilor, mai ales atunci când guma este cu zahăr;

• Nu e biodegradabilă şi, dat fiind că sfârşeşte adesea pe jos, constituie un agent nociv pentru mediu;

• Îndulcitorii artificiali pot provoca alergii.

De reținut că guma de mestecat nu poate fi digerată de organism, aşa că, dacă e înghițită, va fi eliminată în aceeași formă ca în momentul ingerării. Cu toate astea, medicii recomandă să nu li se dea copiilor gumă, nu numai din pricina dezavantajelor de mai sus, ci şi pentru că aceștia pot înghiți mai mult decât o singură bucată, iar cantitatea acumulata în stomac poate provoca probleme și dureri.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație