Tot ce trebuie să ştii despre fibromul uterin

fibromul-uterin-totul-despre-mame

Iată ce trebuie să ştii şi tu despre fibromul uterin!

Ai auzit încă din adolescenţă de femei care aveau fibrom uterin, dar poate că nu te-ai gândit foarte mult la subiect, pentru că ţi se părea că numai celor de vârste înaintate li se poate întâmpla. Pentru că fibromul uterin afectează femeile care se află în perioada reproductivă şi pentru că cel mai adesea este diagnosticat la cele cu vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, iată ce trebuie să ştii şi tu despre fibromul uterin!

Fibromul uterin este o formaţiune benignă care ajunge să se dezvolte în peretele muscular al uterului (miometru), din pricina unei singure celule care se reproduce repetat şi care formează, astfel, o masă distinctă de ţesuturile vecine. Este cel mai adesea întâlnit după vârsta de 35 de ani, foarte frecvent după o sarcină, iar cauzele apariției sale nu sunt încă pe deplin elucidate de specialişti. Unii dintre medici sunt de părere că fibroamele sunt genetice şi sunt declanşate de nivelul de hormoni ai femeii, hormoni răspunzători şi pentru evoluţia ulterioară a acestor fibroame. Alţi specialişti consideră că ele pot fi provocate de obezitate, mastoză fibrochistică sau hipertensiunea arterială, iar în unele cazuri de cancerul de endometru.

Fibroamele pot fi de dimensiune mică (chiar şi de o jumătate de centimetru), dar pot fi şi surprinzător de mari, adică de mărimea unui pepene galben, aducându-i femeii afectate aspectul de gravidă aflată într-un stadiu destul de avansat al sarcinii. În ceea ce priveşte legătura lor cu sarcina propriu-zisă, este posibil ca fibromul să împiedice implantarea în uter a ovulului fecundat, ceea ce duce la imposibilitatea obţinerii unei sarcini.

Simptomele fibromului uterin

Deşi fibroamele nu-şi manifestă întotdeauna prezenţa şi cel mai ades trec neobservate, pe lista semnelor care anunţă existenţa unui fibrom la nivelul uterului se numără cicluri menstruale de lungă durată şi foarte abundente, adesea chiar cu cheaguri, dureri în zona pelvină, în zona spatelui şi în zona picioarelor, dureri şi disconfort în timpul actului sexual, abdomen mărit, constipaţie, senzaţia de presiune pe vezică, ceea ce duce la senzaţia frecventă de urinare. În cazul în care experimentezi unul dintre aceste simptome, trebuie să mergi la medicul ginecolog cât de repede posibil, pentru efectuarea unei ecografii transvaginale. Ecografiile de rutină sunt, totodată, cea mai bună metodă de diagnosticare a fibroamelor atunci când simptomele nu îţi dau nimic de bănuit.

Fibromul uterin, sarcina şi menopauza

Dacă fibroamele nu sunt depistate înainte ca femeia să fie gravidă, pe parcursul sarcinii vor cunoaşte o evoluţie foarte rapidă. Unul dintre motivele pentru care fibroamele se dezvoltă atât de mult pe perioada celor nouă luni de sarcină este acela că nivelul de estrogen carescut din acest interval de timp favorizează mărirea lor. După venirea pe lume a bebeluşului, fibroamele ajung din nou la forma anterioară perioadei de graviditate.

Pe de altă parte, apariţia menopauzei favorizează stagnarea şi chiar dispariţia fibroamelor, deoarece nivelul de estrogen din această etapă de viaţă scade extrem de mult. Din păcate, însă, prezenţa fibroamelor la femeile aflate în perioada premenopauzei reprezintă în multe cazuri o indicaţie către histerectomie, procedura de îndepărtare a uterului.

Tratamentul fibroamelor

În situaţia în care te confrunţi cu un fibrom, cel mai probabil medicul ginecolog nu îţi va prescrie niciun alt fel de tratament în afara monitorizării atente şi regulate a acestuia, prin intermediul ecografiilor şi a analizării anumitor modificări ale stării organismului. În alte situaţii se va recomanda un tratament medicamentos personalizat sau, tot în funcţie de gravitatea cazurilor, tratament nechirurgical sau chirurgical. Acestea se realizează şi în funcţie de stilul de viaţă al pacientei şi de dorinţa sa de a mai avea sau nu copii. Printre opţiuni se numără miomectomia, adică îndepărtarea fibromului pe cale deschisă, histeroscopic sau laparoscopic, şi histerectomia subtotală sau totală pe cale abdominală sau vaginală.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație