Testul Babeş-Papanicolau depistează riscul de cancer de col. Cum poți beneficia de el gratuit

Mihaela Călin
la ce foloseste testul babes-papanicolau

Testul Babeş-Papanicolau este un examen pe care medicul îl foloseşte pentru a depista riscul de cancer de col uterin. Acesta poate, de asemenea, să dezvăluie modificări ale celulelor cervicale, care pot degenera mai târziu în cancer. În articolul de mai jos găsiţi informaţii complete despre Testul Babeş-Papanicolau, așa cum sunt ele prezentate pe site-ul medical www.webmd.com.

Ce se întâmplă în timpul testului Babeş-Papanicolau?

Acest examen medical se face în cabinetul medicului ginecolog şi durează aproximativ 10-20 de minute. Procedura este la fel ca în cazul unui examen ginecologic. Medicul vă va introduce în vagin un instrument din metal sau plastic (speculum). Rolul acestui dispozitiv este să lărgească pereţii vaginali pentru ca medicul să vadă colul uterin. Apoi cu ajutorul unui tampon acesta va lua un eşantion de celule din colul uterin. Le va pune într-o substanţă lichidă, într-un mic borcan şi le va trimite la laborator pentru examinare.
Testul Papanicolau nu doare, dar este posibil să simţiţi puţină presiune sau o mică ciupitură.

Semnificaţia rezultatelor

Rezultatul analizelor va fi gata în câteva zile. Acesta va fi fie negativ, fie pozitiv. Un rezultat negativ este un lucru bun. Asta înseamnă că medicul nu a găsit în colul dvs. uterin celule anormale. Nu veţi mai avea nevoie de un alt test Papanicolau până la următoarea programare.
Dacă rezultatul este pozitiv, aceasta nu înseamnă că aveţi cancer. Testul Papanicolau poate identifica infecţii sau celule cervicale anormale, ce se pot transforma în celule canceroase, atunci când nu sunt tratate. Tratamentul poate preveni dezvoltarea cancerului de col uterin. Sau, s-ar putea să aveţi modificări minore ale celulelor (medicii numesc aceasta „displazie”). Acestea se rezolvă de multe ori de la sine, astfel încât medicul dumneavoastră poate avea o abordare de genul „să aşteaptăm şi să vedem”. Probabil că medicul vă va sugera să faceţi un alt test Papanicolau peste câteva luni. În cazul în care celulele anormale nu au fost eliminate până atunci, medicul dumneavoastră poate recomanda mai multe teste. Acestea ar putea include o procedură denumită colposcopie.

Colposcopia sau screeningul de col uterin este un examen al suprafeţei colului, partea inferioară a cervixului, precum şi examinarea vaginului şi a vulvei. În timpul unei colposcopii, medicul vă introduce un speculum în vagin, aşa cum a făcut pentru testul Papanicolau. De data aceasta, el se va uita la colul uterin cu un colposcop. Acesta este un instrument care are o lentilă şi o lumină puternică, ce permit medicului ginecolog să vadă în detaliu colul uterin. Medicul vă va tampona cervixul cu o soluţie lichidă, care va evidenţia orice zone suspecte. Medicul va putea să le vadă prin lentilele de pe colposcop. Dacă găseşte zone care nu arată corespunzător, va recolta o biopsie. Apoi va trimite eşantionul la laborator pentru teste suplimentare. El vă poate tampona colul cu o soluţie chimică pentru a limita sângerarea.
Colposcopia poate detecta forme preclinice de cancer de col uterin, astfel încât depistarea precoce înseamnă 100% şanse de vindecare. Colposcopia poate fi, de asemenea, utilizată pentru a îndepărta ţesut, pentru a determina ce tratament trebuie efectuat asupra colului, vaginului şi vulvei, precum şi dacă leziunea a fost îndepărtată.

Pregătirile înainte de testul Babeş-Papanicolau

Multe lucruri pot afecta acurateţea rezultatelor, prin spălarea sau ascunderea celulelor anormale ale colului uterin. De aceea, este recomandat ca înainte cu 2 zile de efectuarea testului să evitaţi: spălăturile vaginale, utilizarea tampoanelor, folosirea unor creme vaginale, supozitoare sau medicamente, activitatea sexuală.
Testul Babeş-Papanicolau nu se face în perioada ciclului menstrual. Perioada optimă este între a 10-a şi a 20-a zi după prima zi a ultimei menstruatii.

Cât de des trebui făcut testul Babeş-Papanicolau?

Toate femeile trebuie să facă periodic testul Papanicolau, alături de controlul ginecologic, acestea făcând parte din analizele de rutină. Colegiul American al Medicilor Ginecologi (American College of Obstetricians and Gynecologists- ACOG) recomandă ca testul Babeş Papanicolau să fie făcut după cum urmează:
– Primul test este bine să fie făcut la vârsta de 21 de ani sau la 3 ani după începerea vieţii sexuale, dacă aceasta a avut loc mai devreme de vârsta de 21 de ani;
– Pentru femeile cu vârsta între 21 şi 30 de ani, testul este recomandat o dată la 2 ani;
– Pentru femeile cu vârsta între 30 şi 64 de ani, testul este recomandat anual;
– Pentru femeile cu vârsta peste 65 de ani, nu este necesar să mai facă regulat testul dacă:
1. au avut cel puţin 3 teste Papanicolau consecutive cu rezultate normale;
2. nu au avut rezultate anormale în ultimii 10 ani.

Dacă aveţi anumite probleme de sănătate, medicul vă poate recomanda să faceţi mai des testul Babeş-Papanicolau. Printre acestea se numără:
Cancerul de col uterin sau un test Papanicolau care a dezvăluit celule pre-canceroase;
– Infecţia cu HIV;
– Un sistem imunitar slăbit din cauza transplantului de organe, chimioterapiei sau utilizării cronice a corticosteroizilor;
– După expunerea la dietilstilbestrol (DES) înainte de naştere.

Cum se poate face gratuit testul, prin casa de asigurari

În România, în fiecare an, sunt diagnosticate peste 3.000 de cazuri noi de cancer de col uterin. Aproximativ 50% dintre ele sunt depistate când boala a ajuns deja într-un stadiu avansat.

În funcţie de clinică, un test Babeş-Papanicolau poate costa între 100 şi 200 de lei.

Pacientele pot face gratuit acest test cu o trimitere de la medicul de familie către un ginecolog care are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. O altă modalitate este programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin, care funcţionează din anul 2012.

În program sunt înscrişi aproximativ 6000 de medici de familie din toată ţara.

Programul este accesibil femeilor din orice regiune a ţării, indiferent dacă sunt asigurate sau nu. Pacientele trebuie să se programeze la consultaţie pentru a obţine formularul FS1, documentul care le asigură gratuitatea.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa