Să devii mamă vitregă căsătorindu-te cu cineva care are copii poate fi o experienţă plină de emoţii şi satisfacţii. Dacă nu ai copii, vei avea ocazia să îţi împarţi viaţa cu un omuleţ. Dacă ai copii, le vei putea oferi ocazia să construiască relaţii speciale cum există numai între fraţi.
Sunt mamă vitregă și nu numai – cumul de roluri
În unele cazuri, membrii noii tale familii se pot înţelege fără nicio problemă, dar sunt şi situaţii când pot răsări diverse dificultăţi pe parcurs. A-ţi conştientiza şi asuma rolul de părinte, pe lângă responsabilităţile zilnice adiacente, poate crea confuzie şi conflict între cei doi parteneri, foştii parteneri şi copii.
Deşi nu există nici o formulă de a crea familia „perfectă” (fiecare familie are propria ei dinamică), este important să abordăm această situaţie nouă cu răbdare şi înţelegere pentru sentimentele celor implicaţi. Iată cum să faci lucrurile mai uşoare pe măsură ce te adaptezi la noul rol.
În cartea sa Când părinții se despart Penelope Leach vorbește pe larg despre relația dintre copii și părinții lor după depărțire.
Sunt mamă vitregă și nu mă grăbesc
Rolul iniţial de părinte vitreg este acela de adult care are grijă de un copil, la fel ca al oricărui membru de familie iubitor. Este posibil să îţi doreşti o legătură strânsă imediat şi s-ar putea să te întrebi ce faci greşit în cazul în care copilul tău vitreg nu se acomodează cu tine sau copiii tăi pe cât de repede ţi-ai dori. Relaţiile, însă, au nevoie de timp pentru a creşte.
Ia-o uşor şi încearcă să nu grăbeşti firescul lucrurilor. Lasă totul să decurgă în mod natural – copiii îşi dau seama când adulţii sunt nesinceri. Cu timpul, vei putea dezvolta o relaţie mai profundă şi semnificativă cu copiii tăi vitregi. Relaţie ce nu e musai să semene cu cea pe care o au cu părinţii naturali.
Factori care îţi afectează relaţia
Copiii care sunt în doliu în urma pierderii unui părinte sau suferă după divorţul părinţilor ar putea avea nevoie de timp pentru a se vindeca, până să te poată accepta pe deplin ca părinte vitreg.
Pentru cei ai căror părinţi biologici sunt încă în viaţă, o căsnicie nouă poate însemna moartea speranţei că părinţii lor se vor împăca. Chiar dacă au trecut mai mulţi ani de la separare, copiii (chiar şi cei mai inteligenţi şi perspicace dintre ei, indiferent de vârstă) se agaţă de multe ori de această speranţă şi nu renunţă la ea până foarte târziu. O despărţire îi poate face să se simtă furioşi, răniţi şi confuzi pentru mulţi ani.
Alţi factori care pot afecta tranziţia la statutul de părinte vitreg
- Vârsta copiilor. Când vine vorba de adaptare şi de formarea de noi relaţii, copiii mai mici au, în general, un grad mai ridicat de adaptabilitate.
- De cât timp îi ştii. De obicei, cu cât îi ştii pe copii de mai mult timp, cu atât şi relaţia are şanse să fie mai bună. Există excepţii (de exemplu, dacă ai fost în relaţii de prietenie cu părinţii înainte ca aceştia să se fi despărţit), dar, în cele mai multe cazuri, o istorie împreună face tranziţia un pic mai lină.
- Cât timp ai ieşit cu părintele lor înainte să vă căsătoriţi. Din nou, există şi excepţii, dar, de obicei, dacă nu vă grăbiţi în relaţia cu părintele lor, copiii simt că v-aţi înhămat la o cursă pe termen lung şi îţi acordă încrederea lor.
- Cât de bine se înţelege părintele cu care te căsătoreşti cu fostul său partener. Acesta este un factor critic. Cât mai puţine conflicte şi o comunicare deschisă între foştii parteneri pot avea un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte modul în care copiii acceptă o mamă vitregă. Este mult mai uşor pentru copii să facă tranziţia la un nou regim de viaţă atunci când adulţii îşi ţin comentariile negative pentru ei înşişi.
- Cât de mult timp petrec copiii cu tine. Nu este uşor să menţii o relaţie bună cu copiii vitregi dacă vă întâlniţi o dată la două weekenduri, dar nu uita să pui nevoile lor pe primul plan. Dacă îşi doresc să petreacă timpul mai mult cu părintele lor natural, atunci tocmai asta ar trebui să facă. Aşadar, uneori, a-ţi înfrâna emoţiile te poate ajuta să îţi nivelezi drumul spre o relaţie mai bună pe termen lung.
Paşi spre a deveni un părinte vitreg minunat
Toţi părinţii se confruntă cu dificultăţi din când în când. Atunci când eşti o părinte vitreg, însă, aceste obstacole sunt agravate de faptul că nu eşti părintele natural. Acest lucru poate deschide lupta pentru putere în interiorul familiei. Indiferent dacă este vorba de conflicte cu copiii, cu fostul tău partener, sau chiar cu actualul partener.
Când lucurile devin dificile, trebuie să pui nevoile copiilor pe primul plan. Astfel vei reuşi să iei deciziile bune. Iată cum:
Pune nevoile, nu dorinţele, pe primul plan
Copii au nevoie de dragoste, afecţiune şi, mai presus de orice, reguli consistente. Să le oferi deseori jucării poate duce la o situație în care va trebui să le cumperi dragostea cu diverse cadouri. În mod similar, dacă te simți vinovat că îţi tratezi copiii naturali altfel decât pe cei vitregi, nu le cumpăra cadouri pentru a compensa senimentul tău de culpabilitate. Cel mai bine este să te porţi cu toată lumea la fel, fără tratamente speciale.
Regulile casei contează
Menţine regulile casei cât mai consistente şi bătute în cuie pentru toţi copiii, fie ca sunt ai tăi dintr-o relaţie anterioară, ai partenerului, sau ai amândurora. Copiii şi adolescenţii vor avea reguli diferite, dar ele ar trebui să fie aplicate în mod consecvent, în orice moment. Acest lucru ajută copiii să se adapteze la tranziţii, cum ar fi mutarea într-o casă nouă sau primirea unui copil nou, şi îi ajută să simtă că toţi copiii din casă sunt trataţi în mod egal. În cazul în care copiii au de-a face cu două seturi diferite de reguli, ar fi momentul unei reuniuni de familie doar pentru adulţi pentru a bate în cuie un regulament comun în ambele medii.
Stabiliţi noi tradiţii în familie
Găseşte câteva activităţi speciale pe care să le întreprinzi cu copii tăi vitregi. Unele tradiţii ar putea include noi seri de joacă, plimbări cu bicicleta, reprize de gătit sau concursuri de cântat în mașină. Cheia este să vă distraţi împreună şi nu să nu încerci să le câştigi dragostea – copiii sunt inteligenţi şi îşi dau repede seama dacă încerci să forţezi o relaţie cu ei.
Respectă toţi părinţii
Dacă fosta soţie a partenerului tău este decedată, este important să fii sensibilă, respectuoasă şi rezervată în ceea ce o priveşte. Dacă tu şi partnerul împărţiţi custodia cu celălalt părinte natural, încearcă să fii politicoasă şi plină de compasiune în interacţiunile cu ceilalţi (indiferent cât de greu ţi s-ar părea). Nu spune lucruri negative despre mama naturală în faţa copiilor. Procedând astfel, de multe ori copiii se supără şi răbufnesc. Niciunui copil nu îi place să audă critici la adresa părinţilor lor, indiferent care ar fi situaţia.
Nu folosi copiii drept mesageri sau intermediari
Încearcă să nu îi întrebi pe copiii despre ce se întâmplă în cealaltă gospodărie. Îţi vor purta ranchiună pentru asta întrucât vor avea senzaţia că vrei să îşi spioneze propriul părinte. Ori de câte ori este posibil, comunică direct cu celălalt părinte cu privire la aspectele relevante, cum ar fi programarea vizitelor, problemele de sănătate sau cele şcolare. Ești o mamă vitregă și nu un spion.
Discută cu partenerul sau soţul tău
Comunicarea între tine şi partener este importantă în luarea deciziilor părinteşti de comun acord. Acest lucru este important mai ales dacă fiecare aveţi noţiuni diferite despre disciplină. Dacă rolul de mamă vitregă te-a luat pe nepregătite, roagă-ţi partenerul să îţi spună care ar fi cel mai bun mod de a ajunge să îi cunoşti mai bine copiii.
Indiferent de circumstanţele formării unei noi familii, sunt şanse să apară dificultăţi de-a lungul drumului. Nu renunţa, însă, la încercarea de a face lucrurile să funcţioneze. Chiar dacă începutul e un pic mai stângaci, este timp şi vor fi multe şanse să îmbunătăţeşti relaţia cu toată lumea, de la mic la mare.
În cartea sa Când părinții se despart Penelope Leach vorbește pe larg despre relația dintre copii și părinții lor după depărțire.
