Cum scapi de un obicei prost? Aplică această tehnică științifică, explicată pas cu pas

Alexandra Irimiea
obicei prost

De obicei fumezi, sau mănânci dulciuri? De ce nu poți să te lași de fumat sau de… ciocolată? Avem pentru tine o tehnică simplă care te învață să-ți „păcălești” creierul și să ieși învingătoare.

Vrei să te lași de fumat. Vrei să nu mai dai iama în frigider atunci când ești tristă. Vrei să fii punctuală, etc., etc., etc. Dar, oricât de mult „vrei”, sfârșești, de fapt, prin „a nu reuși”. Oare de ce ți se întâmplă asta?

Atunci când trecem printr-o experință care ne face plăcere, creierul nostru ne face s-o ținem minte și… s-o repetăm. Uite așa, de azi pe mâine, ea devine un obicei. Iar acest obicei se ține scai de noi chiar dacă știm, în sinea noastră, că nu e bine ce facem.

Să mănânci ciocolată atunci când ești trist sau să fumezi atunci când ești nervos sunt două experințe pe care le facem dintr-un singur motiv: vrem să ne simțim mai bine. Și, deși știm că sunt niște obiceiuri proaste pentru organismul nostru, constatăm că nu putem să ne lăsăm de ele, că ne e greu, chiar imposibil. Cei din jur ne mai și atacă, punând repede eticheta: „N-ai voință!”. Dar cât este oare de adevărat?

Cum se formează un obicei în creier?

Psihiatrul Judson Brewer a povestit în cadrul unei conferințe TED despre cum funcționează creierul nostru atunci când ne creem obiceiuri.

Practic, obiceiul se creează în patru pași: 1. Vedem ceva care ne place, 2. Îl alegem, 3. Ne simțim bine și 4. Repetăm acțiunea pentru că ne-am simțit bine.

„Vezi mâncarea, o mânânci, te simți bine, repetă. Factor declanșator, comportament, recompensă”, spune pe scurt Judson Brewer în cadrul conferinței TED. Acest proces de învățare bazat pe recompensă se numește condiționare pozitivă și negativă.

La un moment dat, însă, se întâmplă ceva: ne simțim triști sau nervoși, iar atunci creierul „ne aduce aminte” ce am făcut altădată ca să ne simțim bine. Așa ajungem să folosim mâncarea nu doar când ne e foame. Același proces, dar un alt factor declanșator. „În locul acestui semnal de foame dat de stomac, acest semnal emoțional, tristețea, declanșează dorința de a mânca”, subliniază Brewer.

De ce se apucă tinerii de fumat? Explicația științifică

Iar cu fumatul lucrurile stau cam la fel. Adolescenții văd cum colegii lor sunt rebeli, populari și… cu țigara-n gură, așa că se apucă și ei de fumat din dorința de a fi în rândul lor.

Cum apare obiceiul prost? 1. Vezi cool, 2. Fumezi ca să fii cool, 3. Te simți bine, 4. Repetă. Factor declanșator, comportament, recompensă.

„De fiecare dată când o facem, ne deprindem să repetăm procesul și devine un obicei. De aceea, mai târziu, stresul declanșează aceea dorință de a fuma o țigară sau de a mânca ceva dulce”, mai spune specialistul.

• Vocea ta. A venit și momentul acela! Primele discuții despre fumat cu copilul

Și nu degeaba am enumerat aceste două proaste obiceiuri. Potrivit datelor furnizate în cadrul conferinței TED, obezitatea și fumatul sunt printre cauzele evitabile de top ale morbidității și mortalității în lume.

Cum să te lași de fumat folosindu-ți propria… curiozitate

Cum ajungem să ne devenim sclavii acestor obiceiuri, deși în sinea noastră știm cât sunt ele de nocive? Tot creierul e de vină 🙂

Iată explicația oferită de Judson Brewer: „Cortexul prefrontal, cea mai tânără parte a creierului din perspectivă evolutivă, înțelege la nivel intelectual că nu ar trebui să fumăm. Și încearcă să ne ajute să schimbăm acest comportament, să ne ajute să renunțăm la fumat, să nu mai mâncam al doilea, al treilea, al patrulea fursec.

Numim asta control cognitiv. Ne folosim cunoștințele pentru a ne controla comportamentul. Din păcate, aceasta e și prima parte a creierului care se deconectează când suntem stresați, ceea ce nu ne prea ajută”. Așadar, nu ne putem abține din… a mai trage un fum sau a mai mânca ceva bun.

Andra Bolohan: Mâncatul compulsiv umple un gol interior și ascunde răni sau traume

Procesul natural de învățare declanșat în creier este bazat pe recompensă. Și atunci, în loc să ne luptăm cu propriul creier, Brewer ne propune să lucrăm alături de el.

Acesta a creat un grup de oameni care voiau să se lase de fumat și atunci le-a propus o abordare cu totul deosebită: fumatul conștient. Asta înseamnă să fie atenți la ce se întâmplă cu corpul lor atunci când fumează, să fie curioși. În loc să se forțeze să se lase pur și simplu (și să eșueze), le-a recomandat să se concentreze pe curiozitate.

În consecință, una dintre participante a spus: „Fumatul conștient: are miros de brânză mucegăită și gust de chimicale. BLEAH!”. Rezultatele au demonstrat că metoda funcționează. Astfel, meditația conștientă e de două ori mai eficientă decât terapia standard în renunțarea la fumat.

Pentru a putea scăpa cu adevărat de un obicei prost trebuie să înțelegem la nivel profund cât este de nociv, să fim total dezamăgite de el! Ideea este să ne pierdem interesul de a-l repeta.

„Asta înseamnă renunțarea la fumat prin meditație: să vedem clar ce se întâmplă când suntem prinși în comportamente, să fim eliberați la un nivel visceral și, din această perspectivă a eliberării, să renunțăm în mod natural”, a concluzionat și Brewer.

Tu ce zici? Ești tentată să încerci să scapi de un obicei prost aplicând această tehnică?

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa