Divorţată, cu copii „vechi“ şi relaţie nouă

Cum împaci copiii dintr-o altă relație cu noul partener

Cum împaci noul iubit cu odraslele dintr-o altă căsătorie

Dincolo de titlul asumat ironic, divorțul este o adevărată tragedie, atât pentru soți, cât și pentru copiii căzuți la mijloc într-un război care nu le aparține. Avându-i ca exemplu pe ai mei, care au rămas împreună și la 47 de ani distanță de primul sărut, apoi luând de-a gata poveștile cu feți-frumoși și ilene cosânzene unde cu toții trăiau fericiți până la adânci bătrâneți, am sperat și eu, ca tot omul, că prima oară va fi și ultima în materie de căsătorie. N-a fost să fie.

Când unu + unu dau cu virgulă

Ei bine, mare surpriză mare, a trebuit să treacă ani de zile ca să înțeleg că dragostea alor mei era mai degrabă o excepție decât o sfântă regulă. După doi copii făcuți la vârste când majoritatea reprezentanților generației mele încă se mai frângea în figuri prin Club A și după o căsătorie realizată în ultimul ceas, pe fugă, în ideea nerostită, dar gândită, de „hai s-o facem și pe-asta, că poate mai salvăm ceva“, mi-am dat seama, în sfârșit, că mă aflam într-o eroare gravă: confundasem, timp de 13 ani, prietenia cu iubirea.

Dacă vrei să înțelegi mai bine ce înseamnă pentru un copil separarea părinților săi, îți recomandăm cartea ”Când părinții se despart. Cum să ne ajutăm copiii să treacă prin procesul de separare” de Penelope Leach. Aceasta este disponibilă AICI.

Mi-am dat seama – atât de banal și previzibil, dar atât de sănătos, în același timp – când l-am întâlnit pe EL, să-i spunem Mr. Bright-Side-of-Life. Am lăsat totul în urmă și m-am aruncat în noua relație instinctiv, spunându-ne că avem o singură soluție: să fie bine! A fost și este. Ca de atâtea ori în viață, decizia luată cu inima s-a dovedit a fi cea corectă. Au trecut, deja, mai mult de doi ani de-atunci, și lucrurile merg tot mai bine între noi. Dar cum rămâne cu copiii?

Să echilibrăm raportul de forțe

Nu a fost ușor, avusesem o căsnicie de fațadă, iar după atâția ani și de dragul de a salva aparențele, ajunsesem să confund nefirescul cu normalul. Și pentru că abuzul a fost, în proporție covârșitoare, unul psihologic, copiii aproape că nu au fost expuși neînțelegerilor dintre noi. De aceea, au fost cu atât mai surprinși și mai refractari când am hotărât să o luăm fiecare pe calea noastră.

A fost necesar să se scurgă mai bine de un an pentru ca fiecare să se acomodeze cu decizia și, implicit, cu noua viață. Am avut parte de reproșuri, rezistență, nesupunere din partea celor mici. În toată această perioadă tulbure, firul roșu care ne-a scos din impas de fiecare dată a fost sinceritatea. Indiferent cât de incomod ar fi fost adevărul, am ales să-l rostesc răspicat de fiecare dată. Întotdeauna, minciuna a complicat lucrurile, a sădit neîncredere, umilință și dezamăgire. Adevărul, în schimb, deși nu mereu ușor de acceptat, a fost cel care a repus lucrurile pe făgașul normal.

Final fericit, cu unele riscuri

Noi am reușit. Ne iubim, ne spunem totul, ne iertăm – nu mai el loc de resentimente. Dar s-ar fi putut termina rău. Viața de după divorț e ca un teren minat. Nimic nu mai e ca înainte – totul e pus sub lupă, îndelung verificat și supus judecății, adesea în mod exagerat.

Copiii se agață de fiecare pas greșit pentru a-ți reproșa ceea ce nu pot exprima prin cuvinte, dar simt la nivel subconștient: că le-ai răvășit universul stabil, așa imperfect cum era el. Că le-ai spulberat visul în care mama și tata erau împreună, singurul vis pe care-l știuseră posibil până atunci.

Ca tu să treci mai ușor peste toate aceste posibile încercări, m-am gândit să enumăr câțiva pași esențiali pe care îi ai de făcut atunci când ești divorțată, cu copii „vechi“ și relație nouă:

Cântărește bine dacă noua relație poate fi de durată. Altfel, nu te grăbi să-l prezinți copiilor pe noul partener. Dacă ești sigură că e o relație stabilă și, mai ales, dacă și el are copii, atunci trebuie să găsiți un numitor comun, să unificați cele două „triburi“, să vă adaptați unii cu ceilalți. E nevoie de multă toleranță și răbdare.

Nu le impune brusc copiilor prezența noului partener. Introdu-l treptat, astfel încât să aibă timp să se obișnuiască unii cu alții și cu noua situație. Întâlniți-vă cu toții pe teren neutru, cum ar fi la o plimbare în parc sau la un film la cinema.

Fii sinceră, indiferent de circumstanțe. Nu îi minți pe cei mici că bărbatul apărut în viața ta e un coleg sau un prieten, îi vei duce pe o pistă falsă și le vei știrbi încrederea față de tine, devenind suspicioși și când nu e cazul.

Purtați-vă amândoi cu duhul blândeții. Nu ripostați șicanelor din partea celor mici, dar nici nu îi lăasați să preia controlul, lucru care ar putea duce la distrugerea relației înainte să fi început cu adevărat. Faceți uz de tact și negociați continuu.

Oferiți-le spațiu. E nedrept să impui prezența noului prtener la fiecare sărbătoare și eveniment important din viața celor mici. De Ziua Mamei sau a Tatălui, ori la zilele lor de naștere, e important să petreacă timp doar cu părinții biologici, fie că sunt amândoi prezenți sau doar unul singur.

Stabiliți un set de reguli pe care să le respectați amândoi. Chiar dacă în această perioadă copiii vă vor testa limitele, este important să știe că nu veți ceda în anumite privințe. Deși le contestă permanent, cei mici se simt mult mai în siguranță atunci când li se impun regului de bun-simț. La această vârstă, oricât ar nega, nu pot lua întotdeauna cele mai bune decizii.

Nu face din noul tău partener tatăl copiilor. Aceștia au deja un tată biologic, alături de care trebuie să petreacă timp și care trebuie să aibă cuvântul lui de spus. Chiar dacă părerile tale și ale fostului partener sunt contradictorii, nu afirma asta și nu-l vorbi de rău pe celălalt în fața copiilor. Le vei crea frustrări și vor deveni confuzi. Lasă lucurile să se întâmple în ritmul lor și vei vedea că se vor rezolva de la sine.

DISTRIBUIȚI
Sunt Adriana şi sunt dependentă. De Ioana şi Ilinca, fetiţele mele care mă inspiră zilnic şi de la care îmi trag puterea. De scris, o pasiune „costisitoare“, din cauza…

Citește mai multe despre autor

Intră în conversație