Mame din alte culturi: Iulia Knight, Marea Britanie

Mame in alte culturi Iulia Knight Marea Britanie / Totul despre mame
Iulia & Tom
Mame in alte culturi Iulia Knight Marea Britanie / Totul despre mame
Iulia & Tom

„Un copil este un catalizator care te împinge să fii mai bun, să schimbi în bine tot ce ai amânat până acum și care îți umple viața de miracole.”

Cum este viața de mamă în alte țări?Pentru că am vrut să privim de aproape alte culturi și alte obiceiuri, am realizat o serie de interviuri cu mame din toate colțurile lumii. Iată ce ne povestește Iulia Knight, în direct din Marea Britanie.

Iulia este genul de femeie-prietenă pe viață: dacă ai cunoscut-o nu o poți uita și mereu sare în ajutor. Până să plece din țară, acum aproape patru ani, o întâlneam la toate festivalurile, era la curent cu tot ce mișca în oraș, mereu o prezență tonică. De jumătate de an e mama lui Thomas și locuiește împreună cu soțul ei în Marea Britanie. E mai fericită decât oricând. Și-a găsit locul.

Cum erai, tu, Iulia înainte de a deveni mamă? Te mai ții minte?

Îmi place să cred că sunt aceeași Iulia, dar într-o variantă îmbunătățită. Am devenit mămică recent, în a doua zi a Crăciunului 2013 și recunosc că e ceva ce nu a fost pe lista mea de priorități. Îmi place să cred că totul se întâmplă cu un motiv și la momentul potrivit, și deși acum maternitatea mă împlinește și mă face să îmi doresc să fi avut copii mulți și devreme, mi-am petrecut primii 32 de ani din viață jucându-mă. Aveam mai mult timp liber, ieșeam mai mult, dormeam mai mult cu siguranță, nu ratam niciun eveniment și vizitam cel puțin o țară nouă pe an. Cel mai probabil cheltuiam prea mult pe haine, mese în oraș, bilete la concerte și festivaluri, nu prea aveam responsabilități și cred că hedonismul și procrastinarea mă defineau cel mai bine.

Cum ai ales să pleci și să locuiești în Brentwood, UK?

Nu știu dacă eu am ales să fiu sinceră, a fost un șir de evenimente, de coincidențe, riscuri și surprize care m-au adus aici. În 2011 locuiam în Amsterdam și urmam un master în filozofie. Cumva m-am alipit unui grup de aproape necunoscuți care urma să călătorească prin Thailanda și Cambodgia cu rucsacul în spate, o călătorie care mi-a schimbat via complet și m-a adus aici. În ultima mea zi acolo, singură și puțin temătoare într-un Bangkok copleșitor, mi-am cunoscut întâmplător soțul, englez, călător și cavaler care m-a luat de mână și m-a plimbat pe alei înflorite și parfumate, mi-a arătat o Asie liniștită și romantică, m-a urmat în Olanda și apoi în România până când l-am urmat eu aici, unde în 2012 ne-am căsătorit, iar în 2013 am devenit părinți fericiți de Tom.

Ai apucat să trăiești în cultură britanică un pic până să devii mamă și poate ai observat cum sunt, cum trăiesc și cum sunt percepute femeile acolo în comparație cu noi, româncele. Cum vezi cultura britanică a mamelor?

Cultură britanică este un mix de culturi și cred că își pierde identitatea pe zi ce trece. Aici încă găsești grupri de imigranți din India sau Pakistan care își căsătoresc fiicele când împlinesc 12 ani, sau soții, surori, prietene a căror cultură arabă nu le permite să meargă pe stradă neînsoțite. Dacă ne referim la englezoaica tipică, cred că primul lucru pe care l-am remarcat a fost sentimentul de egalitate între sexe care inițial îmi părea dusă la extrem. Îmi amintesc că vedeam echipaje de poliție formate din câte două domnișoare pe la vreo 20 de ani și înarmate până în dinți și mă amuzam în timp ce soțul meu mă privea nedumerit pentru că nu înțelegea ce văd eu în neregulă cu asta. La fel, îmi amintesc cum soacra mea a montat singură un aspirator, șurub cu șurub deși eu insistăm că nu e cazul și că lasă că îl montează Dan când vine de la serviciu, că asta e treabă de bărbat, încercam eu să o conving un pic leneșă și amuzată spre nedumerirea ei sinceră. Conceptul asta de „€œtreabă de barbat” nu există aici. Deși noi ne așteptăm că ei să ducă gunoiul, să facă grătarul, să schimbe becul și toate lucrurile alea de le-am văzut la noi acasă în copilărie€“ aici nu se întâmplă. Aici suntem parteneri egali în toate.

Un alt lucru demn de menționat e că aici vezi mămici de toate vârstele indiferent de mediul social din care provin. În România poți avea o situație financiară mai bună ca mămică decât în Anglia unde ajutorul de maternitate este destul de mic și acordat doar pentru primele nouă luni. Cu toate astea, fără joburi stabile, fără proprietăți și sentimentul ăla de „a€œcum sunt pregătită”, englezoaicele fac copii, iar maternitatea este așa importantă aici încât fertilizările în vitro sunt suportate de sistemul public de sănătate.

1
2
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație