„Am născut la 40 de ani, după o sarcină extrauterină care mi-a distrus ambele trompe”

Maria a trecut la doar 28 de ani prin experienţa nefericită în care a avut o sarcină extrauterină. A reușit să devină mamă după 12 ani în care a schimbat numeroși medici și clinici.

Pe lângă riscurile pe care le presupune nedepistarea și tratarea rapidă a unei sarcini extrauterine pentru viața mamei, o problemă care îngrijorează multe femei este că li se reduc șansele de a concepe un copil pe cale naturală.

Maria, o proaspătă mămică din Giurgiu, a trecut de la agonie la extaz în 12 ani în care a încercat să devină mamă, după ce a avut ghinionul să treacă printr-o sarcină extrauterină.

„Primele semne că sunt însărcinată au fost specifice oricărei sarcini: menstruaţia a întârziat, sânii erau mai mari şi dureroşi, aveam greţuri, stări de vomă. Aveam şi ceva în plus: dureri în zona abdomenului şi în spate. Ca şi cum urma să-mi vină menstruaţia. Mă bucuram că sunt însărcinată şi speram s-o pot duce la capăt. Într-o noapte însă, durerile au devenit foarte puternice. Am mers la baie, unde am constatat că sângerez puţin, apoi am leşinat”, îşi aminteşte tânăra.

A ajuns la spital unde, după o ecografie şi un test, medicii au constatat că avea o sarcină care nu era în uter, cum ar fi fost normal, ci era poziţionată pe una dintre trompe. Intervenţia chirurgicală era singura soluţie pentru rezolvarea unei astfel de situaţii, așa că a trebuit să fie făcută rapid, în Spitalul Județean Giurgiu, cel mai apropiat de locuința ei, unde a ajuns în Urgență.

„Am fost operată destul de repede, însă trompa pe care a fost sarcina nu mai era funcțională şi mi s-a explicat că nu sunt soluţii pentru reconstrucţia ei. Singura speranţă ca să rămân însărcinată din nou pe cale naturală ar fi ca a doua trompă să funcţioneze perfect. Însă, din păcate, doctorița care a făcut operația a găsit niște chisturi pe a doua trompă, pe care le-a îndepărtat, ceea ce a afectat-o parțial”, rememorează tânăra.

Timp de 11 ani, au urmat vizite la medici din spitale de stat și private, operații pentru permeabilizarea singurei trompe care părea funcțională, însă fără succes. După două încercări nereușite de fertilizare in vitro făcute în România, a urmat o a treia făcută în afara țării. „Am făcut-o la Atena, iar totul a decurs relativ bine. Am avut sângerări în primele luni de sarcină, însă am reușit să duc sarcina la termen. Am un băiețel perfect sănătos, pe care l-am născut puțin după ce am împlinit 40 de ani”, mai spune mândră mămică.

VIDEO Sarcina extrauterina

Poziționare în trompe, ovare sau abdomen, în loc de uter

Sarcina extrauterină nu se poziționează doar în trompele uterine (cel mai frecvent se întâmplă însă așa), ci și pe ovare sau chiar în abdomen (între intestine). Acest tip de sarcină (care se numeşte şi ectopică) care se dezvoltă nefiresc este gravă pentru că poate rupe ovarele, trompa, producându-se astfel o hemoragie în interiorul abdomenului. Aceste complicaţii apar însă numai dacă sarcina nu este depistată şi tratată la timp. Aşa că, atenţie la semne! Nu este obligatoriu să fie aceleaşi la toate sarcinile.

Risc mai mare de deces pentru femei decât prin avort

În literatura de specialitate se menţionează o creştere bruscă a incidenţei sarcinii ectopice, de 3-5 ori, în ultimii 20 de ani. Motivele: pe de o parte, s-a majorat numărul factorilor care condiţionează aparitia acestui tip de sarcină, pe de alta parte s-au îmbunătăţit posibilităţile de diagnosticare. Frecvenţa lor, din totalul sarcinilor, este între 1 şi 6 % sau de 1:15000 fecundări, indiferent de finalul lor. Riscul decesului matern prin sarcină extrauterină este însă de 10 ori mai mare decât prin avort.

Semnele sarcinii în afara uterului pot fi următoarele:

  • Mici sângerări cu sânge negru însoţite de lipsa menstruaţiei sau o încercare de menstră la data probabilă;
  • Menstruaţie cu semne reduse de sarcină (greţuri, dureri de sâni);
  • Eventual, testul de sarcină iese pozitiv;
  • Dureri abdominale cu iradiere.

Specialiştii afirmă însă că nu este oligatoriu ca într-o sarcină extrauterină, testul de sarcină pe care îl cumpăraţi din farmacie să iasă pozitiv. Numai un anumit test, numit Beta HCD, care identifică anumiţi hormoni prezenţi în sarcina extrauterină, poate fi concludent în depistarea sarcinii. Acest test se face însă numai în secţiile de specialitate din spitale.

Medicul decide: tratament sau operaţie

Semnele suspecte ar trebui să vă facă să mergeţi la un consult de specialitate. Medicul este cel care trebuie să decidă ce este de făcut, în funcţie de locul unde este poziţionată sarcina extrauterină, care se identifică cu ajutorul unei ecografii. Sunt situaţii în care se recomandă tratamente medicamentoase, altele în care se impune intervenţia chirugicală. O sarcină poziţionată în afara uterului nu poate fi dusă, de regulă, până la capăt. Sunt extrem de rare situaţiile în care asta se întâmplă, riscurile fiind extrem de mari pentru gravidă.

Există predispoziţie?

Medicii susţin că nu se pot identifica nişte cauze foarte precise care duc la formarea acestor sarcini în afara uternului, însă se pare că anumite cauze le favorizează. Unul dintre factori ar putea fi contraceptivele, însă sarcina nu apare în timpul tratamentului, ci după întreruperea lui. Un alt motiv pot fi infecţiile, anexitele. Alte cauze posibile, mai rare, pot fi operaţiile plastice la trompe (la 25% dintre paciente acestea duc la sarcini ectopice), anomalii de localizare a organelor genitale sau infantilismul genital etc.

Semnele care impun prezentarea urgentă la spital

Semnele care ar trebui să vă ducă urgent la spital, dacă sarcina nu este depistată din timp, includ scăderea tensiunii arteriale, paloare, leşinuri, dureri rectale, dureri în umăr. Toate acestea arată ruptura sarcinii extrauterine. O dată ce se pune diagnosticul de sarcină extrauterină ruptă este obligatorie intervenţia chirugicală de urgenţă. O întrebare a multor femei este dacă mai pot rămâne însărcinate după ce au fost operate pentru sarcină extrauterină. Medicii susţin că o nouă sarcină este posibilă, dacă trompa şi ovarul din partea opusă operaţiei sunt intacte şi sănătoase. În situaţia în care nici una dintre trompe nu este viabilă, rămâne soluţia fertilizării în vitro.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Intră în conversație