Nu vreau să fiu un părinte stresat!

Îţi sare ţandăra din orice. Când depăşeşti un deadline cu doar câteva minute simţi că îţi bate inima mai repede. Când cel mic răstoarnă pe jos castronul cu lapte şi cereale ai impresia că ţi s-a întâmplat o catastrofă şi ai impresia că îţi va lua o veşnicie să speli pe jos şi tot programul tău se va duce de râpă. E clar, eşti un părinte stresat.

 

Ce trebuie să ştii despre stres

Stresul intervine în viaţa ta atunci când treci prin diverse schimbări, frustrări sau evenimente care te pun în situaţii ce nu depind 100% de tine.

Stresul are şi o componentă benefică: te poate ajuta să te concentrezi mai bine şi să duci la bun sfârşit treburile zilnice.  E posibil să experimentezi „stresul pozitiv” atunci când te confrunţi cu o serie de provocări pe care, totuşi, simţi că le poţi gestiona şi care îţi aduc satisfacţie. Prea mult stres poate fi copleşitor şi poate să afecteze în mare măsură modul în care îţi trăieşti viaţa. Prea mult stres poate duce la probleme de sănătate şi deviaţii comportamentale, care până la urmă îţi afectează şi statutul de părinte.

Stresul este cauzat de diferiţți stimuli. Un stimul poate fi un anumit eveniment care te afectează, cum ar fi, spre exemplu, să ai prea mulţi oameni în preajmă sau un copil care nu se mai opreşte din plâns. E posibil să observi că există anumite situaţii care te pot face să te simţi mult mai stresat. Dacă ştii exact care sunt acei stimuli care îţi declanşează stresul, ţi-ar putea fi mai uşor să ştii cum să gestionezi situaţia.

 

Câteva semne care să indice că ai putea fi stresat

Nu e anormal să fii stresat din când în când. Oboseala, rutina zilnică şi lucrurile care se întâmplă în viaţa ta pot conduce la sentimentul că eşti copleşit şi că e prea mult pentru tine.

 

Câteva semne de stres ar putea fi:

  • Te îngrijorezi în legătură cu orice.
  • Bei prea mult alcool sau fumezi prea mult.
  • Îţi este greu să fii tolerant cu copiii.
  • Nu poţi dormi suficient.
  • Nu te simţi bine şi ai dureri de cap sau alte nevralgii.
  • Simţi o acută lipsă de entuziasm.
  • Nu vrei să te dai jos din pat dimineaţa.
  • Ai gânduri de genul „nu voi reuşi niciodată să ies din încurcătură”.
  • Simţi că nu petreci suficient de mult timp cu partenerul şi copiii.
  • Crezi că nu gestionezi în mod practic treburile de zi cu zi, cum ar fi rutina şi finanţele.

 

Cum te lupţi cu stresul:

  • Încearcă să ai grijă de sănătatea ta fizică, mănâncă sănătos şi fă sport.
  • Încearcă să te concentrezi pe lucrurile pe care trebuie neapărat să le faci. Evită să te implici în mai multe proiecte decât poţi duce. Fă-ţi un plan care să te ajute să ţii pasul cu progresele pe care le faci. Rutina familială te poate ajuta să simţi că ai controlul situaţiei şi să te mai destreseze un pic.
  • Discută cu partenerul tău sau cu un prieten dacă simţi că nu mai poţi face faţă. Dacă este prea greu pentru tine, caută să ţii un jurnal în care să îţi exprimi sentimentele. Te poate ajuta să te descarci.
  • Dacă ai nişte responsabilităţi mari, încearcă să le împărţi în altele mai mici pe care să le poţi duce la bun sfârşit, încetul cu încetul.
  • Să petreci puţin timp cu prietenii poate fi de mare ajutor şi chiar şi o pauză de cafea este suficientă.
  • Stresul înseamnă adesea să încerci să faci prea mult într-un timp foarte scurt, aşa că încearcă să îţi stabileşti scopuri realiste pentru fiecare zi.
  • Evită stimulentele în exces, precum ţigările, cofeina şi alcoolul.
  • Încetineşte-ţi ritmul vieţii sociale pentru o perioadă.
  • Dacă ai un program lung la serviciu, încearcă să reduci orele pe cât posibil.
  • Dacă ai copii, mici sau mari, care au la rândul lor vieţi active, e uşor să uiţi să îţi rezervi puţin timp şi pentru tine. Încearcă să faci zilnic ceva care să te bucure.
  • Umorul şi buna dispoziţie pot face minuni în diminuarea stresului. A vedea partea amuzantă a lucrurilor te va face să te simţi mult mai bine. Încearcă să ţii legătura cu un prieten care te face să râzi sau urmăreşte o emisiune de divertisment.
  • Fă o listă de lucruri care îţi fac plăcere. Încearcă să faci zilnic, sau o dată la două zile, câte un lucru de pe listă. Pe cât posibil, pleacă într-o vacanţă sau într-un weekend în care să te odihneşti.

 

Gândirea pozitivă şi autoîncurajarea

Gândirea pozitivă şi autoîncurajarea sunt modalităţi eficiente de gestionare a stresului. Acestea contribuie la amplificarea sentimentelor pozitive şi, prin urmare, la adaptarea la situaţii stresante. Pentru a pune gândirea pozitivă şi îmbărbătarea în practică, încearcă următoarele:

  • Opreşte gândurile negative care îţi provoacă stres. Spre exemplu, atunci când copilul ţipă în supermarket şi, cel mai probabil, te gândeşti la ce cred oamenii din jur despre tine, caută să te convingi că, cel mai probabil, nimeni nu îţi acordă atenţie.
  • Fii realist în ceea ce priveşte lucrurile care pot fi făcute şi cele care nu. Nu te aştepta, spre exemplu, ca cel mic să nu urle în supermarket. Caută, în schimb, să găseşti o modalitate de a preveni acest lucru sau a-l diminua.
  • Căută să ai la îndemână fraze care să te îmbărbăteze şi pe care să ţi le spui atunci când ai nevoie. Spre exemplu, îţi poţi spune „Coada asta nu va dura o veşnicie şi într-o jumătate de oră voi ieşi din supermarket”, „Pot să fac asta!”, „Voi fi calm” etc.

 

Strategii de relaxare pentru părinţi

Orice amănunt care reduce tensiunea psihică sau fizică poate să reducă şi nivelul de stres. Pentru tine aceasta poate însemna o plimbare, o carte bună, lucru în grădină, meditaţie sau yoga. Unii oameni fac shopping pentru a se destresa. Te poate ajuta şi pe tine, însă ai grijă la reversul medaliei și nu te ambala în cheltuieli prea mari. Mult mai relaxant este să faci găsești lucruri foarte ieftine pe eBay sau pe Okazii.ro.

DISTRIBUIȚI
TOTUL DESPRE MAME
În fiecare zi discutăm despre neliniștile și problemele cu care se confruntă orice părinte, ne consultăm cu psihologi și medici pentru a vă oferi cele mai bune sfaturi și…

Citește mai multe despre autor

Intră în conversație