Se dă niste informaţie. Ce facem cu ea?

informatie-totul-despre-mame

Excesul de informaţie şi familiile de azi

În urmă cu câteva zile mi s-a blocat calculatorul şi, după ce am reuşit cu chiu cu vai să-l repornesc, am constatat că îmi dispăruseră câteva documente destul de importante, iar restaurarea ferestrelor de internet a fost incompletă. După câteva manevre şi scotoceli prin comenzile laptopului, am putut să îmi repun în bara de sus toate filele pierdute. Deşi ar fi trebuit să fiu bucuroasă că nu ratasem nimic din ceea ce mă interesa, şocul a venit în momentul în care am văzut care era numărul lor: 127.

Record personal

Exact, nici mai mult nici mai puţin decât 127 de file de internet deschise, aşadar zeci de link-uri pe care le considerasem într-un moment al săptămânilor trecute utile, dar pe care nu apucasem să le parcurg. Iar dacă mă întrebaţi ce era în ele, va pot spune clar că nu mai ştiu exact. Pot să bag mâna-n foc, însă, că acopereau unul dintre următoarele domenii: parenting, psihologie, biografii celebre, modă, reţete, politică, antropologie, muzică şi turism. Ok, printre ele se aflau chiar şi vreo două-trei magazine online. Un adevărat bazar, recunosc, dar în acelaşi timp o pleiadă de informaţii utile, unele chiar senzaţionale, pe cuvânt (mai ales acelea despre modă, hmmm). Nu mai pun la socoteală cele 141 de link-uri salvate în Facebook, articole considerate utile şi pe care am ales să le păstrez în acest mod, cu speranţa că voi avea în curând mai mult timp să le citesc.

Un caz aproape unic

Deşi sunt sigură că nu există prea multe persoane în lumea asta care să se poată lăuda cu o asemenea performanţă, simt nevoia să mă justific. În anul 1991 exista un singur site pe pământ, cel conceput de Organizaţia Europeană de Cercetare Nucleară, CERN, care a dat drumul în mediul virtual la primul site din istorie ce oferea informaţii preţioase despre reţeaua denumită World Wide Web. Acum 10 ani, când ştiam să umblu bine de tot cu internetul, în WWW existau cam 65 de milioane de site-uri. Iar în momentul în care citiţi acest text, pe planeta în care locuim cu toţii sunt active aproximativ 1 miliard de website-uri. În caz că nu aţi citit bine, mă simt obligată să repet: UN MILIARD. Aşadar, există, cumva, un motiv bine întemeiat pentru care din acest total o părticică insignifiantă să se regăsească pe lista mea de interese temporare. Nu?

Fără excese

Justificare, justificare, dar să nu cădem de-a dreptul în găleata excesului. Atâta informaţie ne cam face să stăm ţintuiţi la birou, în fața calculatorului, sau chiar şi pe stradă, în metrou sau autobuz, când aşteptăm să ne vină rândul la doctor şi când deschidem automat internetul pe telefon. Îngrijorător este că de multe ori închidem laptopul sau tableta, doar ca să deschidem telefonul peste câteva minute, în așteptarea vreunui mail sau a vreunei alte veşti. Şi cel mai îngrijorător este că ne rupem din timpul nostru petrecut alături de copii şi familie doar pentru a fi la curent cu această informaţie care vine în cantităţi copleşitoare spre noi, uitând că de la dorinţa de cunoaştere la dependenţă e un pas atât de fin, că mulţi dintre noi nici nu-l văd.

De aceea, setarea propriilor limite şi în acest domeniu ar fi tare sanătoasă şi necesară. Ne-am face un bine mare nouă, dar şi celor dragi. Până la urmă, informaţia nu pleacă nicăieri şi nici nu se supără dacă ieşim în parc cu familia, în loc să dăm refresh-uri constante pe internet.

Citește și:
Timpul petrecut în faţa ecranului: 8 întrebări fierbinţi cu răspunsuri de la specialişti
Tu ştii ce face copilul tău pe Facebook?
Vocea ta: Copii şi părinţi în mediul online (I)
Pornografia online, un real pericol pentru copii
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație