Vocea ta. Si tu ai nevoie de ajutor! Mai ales dacă stai acasă cu copilul

Timp de sase ani am fost  mama full-time, 24 de ore din 24. A fost o optiune personala si nu contextuala.

Consider si acum ca am facut cea mai buna alegere pentru copiii mei si ca am avea o societate diferita daca mamele ar petrece mai mult timp cu copiii lor. Daca acum pot spune ca a fost timp bine investit, la acea vreme erau zile in care seara imi venea pur si simplu sa plang; ma simteam extenuata, eram aproape tot timpul nervoasa,viata sociala se rezuma la cateva discutii politicoase cu un vecin sau vanzatoarea din colt, tot corpul ma durea de oboseala si incepusem sa invidiez fiecare femeie care trecea prin fata ferestrei dimineata, aranjata, in drum spre serviciu. Ceva mai tarziu am descoperit ca si reciproca era valabila, ca in ochii mamelor cu slujba noi, cele casnice, eram de invidiat.

Am fost crescuta intr-o familie in care era promovat modelul mamei si al gospodinei pefecte. Un fel de super-woman. Numai ca, pe cand primul nostru copil avea doar un an, eu ma simteam deja sfarsita. La capatul puterilor, dar si rusinata inca sa cer ajutorul cuiva. Asta ar fi insemnat sa imi asum un fel de esec personal. A trebuit atunci sa fac o alegere: sa admit ca am nevoie de ajutor sau sa merg in continuare pe acelasi drum, oferindu-le tuturor celor din casa niste clipe mizerabile datorate epuizarii mele fizice si psihice?

Da-ti voie sa ceri ajutor!

Primul pas pe care l-am facut a fost inspre gradinita. Petru a intrat direct la grupa mare. Cele cinci ore mi se pareau o gura de oxigen de care aveam atata nevoie! Puteam sa imi fac treburile in liniste, sa fac piata relaxata sau chiar sa citesc ceva. Al doilea pas a fost facut de sotul meu, iar aici am fost norocoasa- pentru ca m-a inteles si mi-a fost alaturi. Meseria pe care o are  i-a permis sa lucreze de acasa (nu este intotdeauna un avantaj- dar voi scrie in viitor despre asta). Apoi a venit si bebe-doi…iar asta m-a facut sa trec si peste ultimul bastion al educatiei ardelenesti: am rugat o doamna sa ma ajute la curatenie o data pe saptamana. Toate aceste lucruri nu s-au intamplat intr-o luna, nici macar intr-un an, ci in sase! Dar am invatat in tot acest timp ca nu este o rusine sa ceri ajutor. Nici daca ai o slujba, nici daca esti casnica. Mai ales daca esti casnica!

O mama care cere ajutor este in primul rand o femeie inteleapta si puternica, nu o incapabila! Nu te judeca cu asprime: esti o singura persoana! Pana la urma nici tu nu te astepti ca sotul ori copiii tai sa se descurce fara ajutor, nu-i asa? Gandeste-te ca ceea ce faci este cel mai bine pentru familia ta- ai nevoie si meriti o pauza! Noi, mamele, suntem “inima” familiei: avand grija de noi,  putem avea mai bine grija de cei dragi.

Stiu ca unul dintre avantajele statului acasa este faptul ca putem face economii. Pe de alta parte, atat copiii cat si mamicile au nevoie de prieteni si de relaxare. Sunt constienta ca putine familii isi permit ajutor din partea unei bone sau a unei menajere si nu sugerez ca viata de mamica este imposibila fara ajutorul lor. Spun doar ca familiile cu copii ar trebui sa puna in capul listei de prioritati ajutorul in gospodarie. Daca acest ajutor inseamana gradinita, o masina de spalat vase, un fier de calcat mai puternic, un hobby de doua ore in weekend, departe de casa,  atunci nu mai stati pe ganduri!

  • Vorbeste cu sotul tau. Fie ca recunoaste sau nu, si el vede cu siguranta cat esti de obosita. Nu il ruga pur si simplu sa “mai stea si el cu copiii astia”. Ofera-i un plan concret: una dintre serile din weekend sa se ocupe el de cina, de imbaiatul si culcatul copiilor in timp ce tu vezi un film sau mergi la cosmetica. Spune-i ca ai nevoie de timpul acesta pentru a fi o mama si o iubita mai vesela si mai relaxata.
  • Implica-i si pe copii in treburile casei, potrivit varstei lor. Cu siguranta ca nu vor face totul perfect de la prima incercare, dar cu putina rabdare si multa incurajare  vei simti curand cat de bine venit este ajutorul lor.
  • Vorbeste cu prietenii. Vorbeste cu cea mai buna prietena si faceti un fel de schimb: alegeti o zi (ori seara) din saptamana in care sa reuniti copiii ambelor familii intr-o singura casa. Saptamana asta ii oferi tu cateva ore de relaxare iar data viitoare va fi seara voastra linistita.
  • Fie ca primesti ajutor din partea sotului, copiilor sau a prietenilor, nu uita sa le multumesti nu atat prin vorbe cat prin zambetul de pe fata ta!
DISTRIBUIȚI
TOTUL DESPRE MAME
În fiecare zi discutăm despre neliniștile și problemele cu care se confruntă orice părinte, ne consultăm cu psihologi și medici pentru a vă oferi cele mai bune sfaturi și…

Citește mai multe despre autor

Intră în conversație