Concediile pentru salariații părinți. Care sunt, ce acte se depun, când se pot lua

Concediile pentru salariaţii părinţi acoperite de legislația din România se acordă atât pe parcursul sarcinii, cât şi după naşterea copilului. Mai exact, este vorba despre concediul de risc maternal, concediul de maternitate, concediul paternal, concediul pentru creşterea copilului şi concediul pentru îngrijirea copilului bolnav. În plus, pe toată perioada concediului, părinţii beneficiază de indemnizaţii lunare de până la 85% din venitul net, care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Autor
www.avocatnet.ro

ÎnapoiPagina 1 din 5

1. Concediul de risc maternal

Concediul de risc maternal este reglementat de OUG nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, fiind definit astfel: „concediul de care beneficiază salariatele pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fătului ori a copilului lor”.

Concret, actul normativ stabileşte că acest tip de concediu se acordă fără vreo condiţie de stagiu de cotizare doar salariatelor gravide, celor care au născut recent, dar şi-au reluat activitatea după efectuarea concediului de lauzie, precum şi angajatelor care alăptează.

În toate aceste cazuri, salariatele trebuie să informeze în scris angajatorul asupra stării sale, pe baza unui document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să le ateste starea de graviditate sau de lauzie. În cazul în care nu prezintă un astfel de document, angajatorul nu este obligat să ofere concediul de risc maternal.

Concediul de risc maternal se poate acordă, în întregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens. Concediul nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Potrivit legislaţiei, dacă salariată gravidă nu poate îndeplini durata normală de muncă din motive de sănătate, stare atestată şi de medicul de familie, ea va avea dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale.

Mai mult chiar, în cazul în care salariată desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, angajatorul este obligat să îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci angajatorul o va repartiza la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform recomandării medicului de medicină muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea veniturilor salariale.

Important! Salariatele nu pot fi obligate să lucreze noaptea.

Potrivit OUG nr. 158/2005, pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizaţie de risc maternal de 75% din salariul de baza care se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

ÎnapoiPagina 1 din 5
Intră în conversație