Indemnizația de creștere a copilului 2018. Cum se calculează și ce acte trebuie depuse

Indemnizația de creștere a copilului 2018 se acordă pentru o perioadă de unul, doi sau trei ani (pentru părinții care au copii cu handicap) și o primește părintele care intră în concediu, fie că e vorba de mamă sau de tată.
Principala cerință pentru obținerea indemnizației este aceea ca părintele care intră în concediu de creștere a copilului să fi obținut în ultimii doi ani, timp de cel puțin 12 luni, venituri impozabile, scrie avocatnet.ro.

 

Legea prevede următoarele: „Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit (…), beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară„.

În afară de banii obţinuţi din salarii, activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de șomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creșterea copilului.

În afară de condițiile de mai sus, părintele care vrea să intre în CCC trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:

  • să fie cetățean român, străin sau apatrid (adică fără cetățenie);
  • domiciliul/reşedinţa să-i fie pe teritoriul României;
  • locuiește în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi se ocupă de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

Concediul de creștere a copilului poate fi împărțit între cei doi părinți. Regula este că cel puțin o lună din perioada totală a CCC este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept. Astfel, dacă mama intră în concediul de creştere a copilului, tatăl trebuie să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună (lună în care va primi și el 85% din venituri).

Cum se calculează indemnizația de creștere a copilului 2018

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului. De la 1 ianuarie 2018, indemnizația lunară pentru creșterea copilului are o limită minimă de 1.250 de lei, în creștere de la 1.232 de lei (valoarea minimă în 2017). Dacă anul trecut indemnizația minimă se calcula raportat la salariul minim, lucrurile s-au schimbat, mai nou. Acum, indemnizația minimă se raportează la valoarea indicelui social de referință, care este de 500 de lei.

Cuantumul minim al indenizației nu poate fi mai mic decât suma rezultată prin aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referință, denumit în continuare ISR și nici mai mare de 8.500 lei„, scrie în cea mai nouă formă a ordonanței sus-menționate.

Avem, așadar, o limită minimă și una maximă pentru banii de CCC:

  • un părinte trebuie să primească cel puțin 1.250 de lei în fiecare lună de CCC (dacă s-ar fi raportat la salariul minim, cum era înainte, minimul ar fi fost cu câteva sute de lei mai mare);
  • indiferent de cât de mari sunt veniturile ce le obține, un părinte nu poate primi mai mult de 8.500 de lei lunar.

Plafonarea indemnizației minime a avut loc anul trecut, în toamnă, când, după numeroase discuții, s-a decis că e nevoie să se reinstituie un plafon pentru a se evita situațiile în care un părinte în CCC obține de la stat sume cu numeroase zerouri. La vremea aceea, ministrul muncii declara inclusiv că acordarea acestor bani în CCC este un mare beneficiu de la stat, întrucât nimeni nu contribuie la constituirea acestor fonduri.

Ce documente îți trebuie

copil mama bani pusculita

Pentru a beneficia în mod legal de concediul și indemnizația de creștere a copilului, părintele interesat trebuie să depună o cerere, conform OUG nr. 111/2010, însoțită de următoarele documente (nu sunt necesare copii legalizate):

  • copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
  • actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
  • dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
  • orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.

Acestea se depun, potrivit ordonanței, la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale (unde au fost trimise de primării), acestea fiind comunicate solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.

Mai ai voie să obții alte venituri în CCC?

Regula e că cel ce primește indemnizația de CCC nu poate să mai realizeze și alte venituri în perioada respectivă. Altfel, se va suspenda dreptul la bani (suspendare care va interveni în ziua imediat următoare). Totuși, OUG nr. 111/2010 a prevăzut și câteva excepții de la această regulă:

  • persoana primește diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu
  • cel îndreptățit primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;
  • beneficiarul realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu, al căror nivel nu depăşeşte de trei ori cuantumul minim al indemnizaţiei.

În acest din urmă caz, părintele are voie să obţină venituri impozabile, fără să-i fie suspendată plata indemnizaţiei, dacă acestea nu depășesc într-un an calendaristic 3.750 de lei (1.250 lei x 3).

Sursa: avocatnet.ro

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație